Georges Dumitresco (născut Dumitrescu; ) a fost un medic român stabilit în Elveția, dar și pictor, ilustrator și poet.

S-a născut la București, fiul lui Victor Dumitrescu și al Alexandrinei Lebădă-Ottulescu, strănepotul pictorului iconograf Albert Mauerhamer și nepotul lui Ștefan Dimitrescu, șeful Academiei de Arte Frumoase a orașului Iași, România.

După ce și-a terminat studiile profesionale și artistice în România, a practicat medicina, iar în 13 septembrie 1969 a părăsit România și s-a stabilit în Elveția împreună cu soția sa, Isabella Simionescu (actriță de teatru). În Elveția, Georges Dumitresco a locuit în mai multe localități, inclusiv Monthey, Sion, Yverdon-les-Bains și Lausanne. În perioada anilor 1973 -1995, a practicat medicina de familie în Vallorbe, lucrând în același timp la diverse spitale din cantonul Vaud.

A fost membru al Asociației scriitorilor din Vaud, Federația Internațională a scriitorilor de limbă franceză, a Societății Scriitorilor din România și a Asociației Internaționale a Scriitorilor Medici. Atât picturile, cât și poeziile sale au fost subiectul unor numeroase articole și publicații, în special în presa locală, dar și la nivel internațional.

Biografie

Perioada de viață în România (1922–1969) S-a născut la Bucuresti și a copilărit în casa părintească de pe strada Gala Galaction nr. 80, nu departe de centrul Bucureștiului. Tatăl său, Victor Dumitrescu, a fost economist, iar mama sa, Alexandrina (născută Lebădă-Ottulescu), a fost asistentă medicală și vicepreședintă a Crucii Roșie din București.

În primii ani de școală, George Dumitresco a câștigat mai multe concursuri naționale de artă. La vârsta de 10 ani, a fost distins cu Marele Premiu Național al Bucureștiului, pentru pictura sa . Încă din copilarie a încercat și gravura pe lemn.

A studiat medicina și în 1947 a obținut diploma de doctor în medicină, teza sa obținând Mențiune Onorifică (Magna cum Laude). S-a specializat ulterior în chirurgie și ginecologie, în timp ce studia arta la cursurile serale (1954–1956) la Școala Populară de Artă din București.

În 1955, a fost unul din fondatorii „Cercului de Medici Artiști - Ion Țuculescu”, un forum prin care medicii își puteau expune lucrările de artă.

În anul 1956, a fost arestat de Securitatea Română învinuit de „conspirație împotriva securității naționale”. Ulterior a fost încarcerat timp de doi ani la Malmaison, un centru bucureștean pentru prizonieri politici. Dumitresco a fost de asemenea învinuit că a refuzat să depună mărturie împotriva altora, o excepție foarte rară printre prizonierii politici din acea vreme. Conform memoriilor sale, a fost supus torturii și condițiilor dure în timpul interogatoriului. Adversitățile sale cu Securitatea au fost documentate în cotidianul România Liberă, care l-a citat pe Dumitresco descriind brutalitatea pe care a îndurat-o. El a descris groaza teribilă pe care a trăit-o când a fost târât din casa sa în miezul nopții, încătușat și dus la închisoare.

Eliberat din închisoare, Georges Dumitresco și-a continuat studiile artistice, practicând în același timp medicina în București. În anul 1959, a devenit Medic Primar și a fost numit Șeful Clinicilor din Spitalele Bucureștene, iar în 1966 a obținut o Diplomă la Școala Populară de Artă din România. Ultima sa expoziție personală la București, înaintea plecării sale din România, a avut loc în 1969.

Într-un pasaj din cartea sa Esto Memor, Dumitresco a descris dificultățile întâmpinate în încercarea de a părăsi România, astfel: mătușa sa, născută Rosen, doctor în farmacie, separată de unchiul său, s-a întors la Viena, orașul ei natal, unde avuse o farmacie, de două generații. Familia ei dispăruse în lagărele de exterminare naziste, iar farmacia era condusă de un gerant. Respectând promisiunea ce i-o făcuse înainte de a părăsi România, de a se reîntoarce la Viena, ea a înmânat suma de 10.000 de dolari unui intermediar foarte influent, urmând a obține dreptul de expatriere.

Viața în Elveția (1969–2008) La 13 septembrie 1969, Georges Dumitresco a părăsit România și s-a stabilit în Elveția. Inițial, el a practicat medicina în cantonul Valais și ulterior la Yverdon-les-bains, unde a fost angajat ca medic la compania Paillard. În 1978, a înființat un cabinet medical privat în Vallorbe la solicitarea consiliului local.

În postură de medic și de artist cu diverse talente, Georges Dumitresco a contribuit cu articole pe teme de sănătate la cotidianul . De asemenea, a ilustrat articole apărute în acest ziar, precum și în numeroase alte publicații.

În timp ce locuia în străinătate, Georges Dumitresco a continuat să promoveze cultura și tradiția românească. În 1978, el a fondat organizația „Jura Artistique” în Vallorbe. Această asociație continuă să fie activă, servind drept platformă atât pentru artiștii elvețieni locali, cât și pentru artiștii români care trăiesc în diaspora.

De-a lungul carierei sale artistice, Georges Dumitresco a participat în repetate rânduri la peste douăzeci de expoziții anuale și a organizat expoziții personale atât în Elveția, cât și în România. Operele sale de artă au fost expuse și în expoziții colective în multe țări, inclusiv Franța , Italia , Belgia, Spania, Statele Unite și Liban. Georges Dumitresco a donat o mare parte dintre picturile sale ambasadelor, bisericilor și muzeelor din întreaga Europă. Operele sale de artă au fost achiziționate de colecționari privați de artă, instituții financiare și diverse companii.

Georges Dumitresco a decedat la Lausanne, la 21 octombrie 2008."Tribute to Georges Dumitresco", on www.hommages.ch (Accesat în 12 August 2025)

Pictură și ilustrații Ca artist cu vocație versatilă, Georges Dumitresco a utilizat o gamă largă de tehnici, precum uleiul, acuarela, cerneala, monotipul, acrilicul, punctul uscat (pointe sèche), linogravura, tapiseria și vitraliul. El a fost de asemenea cunoscut pentru crearea unui stil artistic personal pe care l-a numit „xeropictogramă”.

Picturile și ilustrațiile sale au decorat numeroase articole publicate în reviste și ziare românești, printre care: Memoria, revista gândirii arestate , Luceafărul , Literatorul și Romania Liberă .

În cursul expoziției sale de la Paris din februarie-martie 1999, criticul de artă Jean-Louis Avril a descris astfel gama tehnică a lui Georges Dumitresco în revista Univers des Arts:

Poezii și publicații Georges Dumitresco a scris și a ilustrat mai mult de treizeci de cărți de proză și poezie. În 1998, a publicat cartea „TRIPTIC”, o antologie poetică trilingvă în română, franceză și italiană, conținând 142 de poezii, ilustrate cu reproduceri de 80 din picturile sale.

În opinia poetului român Geo Vasile, Georges Dumitresco „a scris cu egală măiestrie în franceză și în română”, iar cartea sa este „o carte despre o viață de rezistență prin comemorare și mărturisire, de revizitare constantă a modelelor clasice, a certitudinilor de rezistență spirituală, a civilizației și autenticității românești”.

Într-un articol din noiembrie 1999 întitulat „Une Alchemie du beau”, apărut într-un supliment al revistei elvețiene ph+arts, scriitorul Maurice Métral l-a descris pe Dumitresco drept un artist „extraordinar”, numindu-l „poet al frumuseții, serenității și al tuturor aspectelor sufletului uman.” Métral l-a lăudat, de asemenea, pe Dumitresco ca fiind un „pictor strălucit al credinței în umanitate și natură, în omniprezența lui Dumnezeu.”

Acordarea de recunoaștere

Arta lui Georges Dumitresco a fost onorată atât de Poșta Română, cât și de Poșta Elvețiană, care au emis ediții speciale de cărți poștale și plicuri poștale cu picturile sale. Conform publicației Memoria: ca recunoaștere a meritelor sale literare, Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România a înființat „Premiul Georges Dumitresco”.

Bibliografie

„Triptic” 1998 (ISBN: 973-9320-08-0) o antologie poetică trilingvă în română, franceză și italiană, editura: Viața Medicală Românească „Esto Memor” 2008 (ISBN: 978-973-160-024-6) Memorii, jurnale, amintiri, editura: Viața Medicală Românească

Note

Categorie:Nașteri în 1922 Categorie:Nașteri pe 18 martie Categorie:Decese în 2008 Categorie:Decese pe 21 octombrie Categorie:Ilustratori Categorie:Pictori elvețieni din secolul al XX-lea Categorie:Pictori români din secolul al XX-lea Categorie:Scriitori din București Categorie:Medici români Categorie:Medici elvețieni Categorie:Scriitori români de limbă franceză Categorie:Scriitori români de limbă română Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România Categorie:Societatea Scriitorilor Români