250px|thumb|Amplasarea colinei Velia pe o hartă topografică simplificată a orașului Roma antică, cu titlu informativ, amprentele principalelor monumente și trasările zidurilor Servian și Aurelian.
Velia sau Mons Velia era un mic deal din Roma situat între Palatin, Esquillin și Forumul Roman, spre care coboară Via Sacra.
Velia este inclusă printre cele „șapte coline” primitive asociate cu sărbătoarea Septimontium. Numele său dispare din lista celor șapte coline ale Romei clasice, deoarece dispare aproape complet din peisajul urban.
Localizare Velia formează o culme stâncoasă care leagă Palatinul de Oppius, unul dintre vârfurile vestice ale Esquillinului. Vârful său este deservit de Via Sacra și este ocupat de Arcul lui Titus, care se numește in Summa Sacra Via. Înainte de amenajarea colinei, aceasta a fost modelată de două mici cursuri de apă, primul izvorând în apropierea vârfului și curgând de-a lungul versanților Palatinului, iar al doilea apărând în apropierea Carinae, de-a lungul versanților vestici ai Esquillinului, și îndreptându-se spre sud-vest, dând naștere pârâului îngropat sub Via Sacra, în fața bazilicii lui Constantin.
Istorie Velia este ocupată încă din secolul al IX-lea î.Hr. de o zonă de locuire independentă și suficient de influentă pentru a participa în nume propriu (Velienses) la ceremoniile Feeriilor Latine ale Albei Longa, la fel ca satele Caelius și Viminal (Querquetulani și Vimi(ni)tellarii). În acea perioadă, relieful dealului trebuie să fi fost pronunțat, dealul fiind considerat o apărare naturală care proteja Forumul din sud-est, la fel precum era Capitoliul care îl proteja din nord-vest.
Dealul a fost practic nivelat în timpul Imperiului Roman pentru a permite construirea vestibulului palatului imperial Domus aurea al lui Nero, apoi, sub Hadrian, construirea templului lui Venus și al Romei. În prezent, acesta a dispărut complet odată cu construirea Via dei Fori Imperiali.
Note
Bibliografie
Categorie:Velia (colină) Categorie:Geografia Romei antice Categorie:Colinele Romei Categorie:Septimontium