Šid (în , în ) este un oraș și o comună situată în districtul Srem din provincia autonomă Voivodina, Serbia. Are o populație de 12.628 de locuitori, în timp ce comuna are 27.894 de locuitori (recensământul din 2022). În oraș se află un punct de trecere a frontierei dintre Serbia și Croația.
Nume În limba sârbă, orașul este cunoscut ca Šid (Шид), în maghiară Sid, în germană Schid, în slovacă Šíd și în limba rusină Шид.
Istorie Šid a fost menționat pentru prima dată în anul 1702. La început, așezarea a făcut parte din Granița Militară Dunăreană (Podunavlje), dar de la mijlocul secolului al XVIII-lea a făcut parte din Comitatul Srijem din Regatul Habsburgic al Slavoniei. Între 1848–1849, Šid a făcut parte din Voivodina Sârbească, iar în perioada 1849–1860 din Voivodina Sârbească și Banatul Timișan. După desființarea voievodatului în 1860, Šid a fost din nou încorporat în Comitatul Srijem din Regatul Slavoniei.
În 1868, Regatul Slavoniei a fost unit cu Regatul Croației ca Regatul autonom Croația-Slavonia, care a făcut parte din Regatul Ungariei și Austro-Ungaria. Šid a fost o reședință de district în cadrul comitatului Srijem. În 1910, etnicii sârbi au fost majoritari în oraș, în timp ce alte grupuri etnice importante includeau ruteni, slovaci și croați.
În 1918, orașul a devenit mai întâi parte a Statului slovenilor, croaților și sârbilor, apoi parte a Regatului Serbiei și, în final, parte a Regatului sârbilor, croaților și slovenilor (Regatul Iugoslaviei). Între 1918 și 1922, Šid a făcut parte din comitatul Srijem, între 1922 și 1929 din regiunea Srijem, între 1929 și 1931 din Banovina Drina, între 1931 și 1939 din Banovina Dunarea și între 1939 și 1941 din Banovina Croației. stanga|miniatura| Memorialul Frontului Sirmian din Šid În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 1941 și 1944, orașul a fost ocupat de trupele Axei și a fost inclus în Statul independent al Croației condus de Ante Pavelić. Regimul fascist Ustașa a ucis sistematic sârbi (ca parte a ), evrei (Holocaustul), romi (Poraimos) și unii dizidenți politici. În august 1942, în urma operațiunii militare comune antipartizane din Sirmia lansate de Ustașa și Wehrmachtul german, totul s-a transformat într-un masacru comis de miliția Ustașa, cu cca. 7.000 de sârbi uciși.
Printre cei uciși s-a numărat și proeminentul pictor Sava Šumanović, care a fost arestat împreună cu 150 de locuitori din Šid. În 1944, Šid a fost eliberat de partizanii iugoslavi și, până în aprilie 1945, o serie de bătălii din campania Frontului Sirmian au avut loc în apropierea orașului. Partizanii iugoslavi au minat biserica catolică locală în timpul ofensivei de la sfârșitul anului 1944.
Din 1944, orașul face parte din provincia Voivodina, care (din 1945) a fost o provincie autonomă a Serbiei și Iugoslaviei . La 5 noiembrie 1991, guvernul sârb a acuzat forțele croate că au lansat 15 rachete de artilerie asupra orașului, ucigând patru persoane și rănind alte 12, în ceea ce a devenit primul atac asupra teritoriului sârbesc în timpul Războaielor Iugoslave.Serbs accused Croatia of second attack Reuters, 5 November 1991 În 2009, Šid a fost declarat ca fiind deminat după îndepărtarea explozibililor datând din timpul conflictului.
Așezări dreapta|miniatura|215x215px| Harta comunei Šid Comuna Šid cuprinde orașul Šid și următoarele sate: Adaševci Batrovci Bačinci Berkasovo Bikić Do Bingula Vašica Višnjićevo Gibarac Erdevik Ilinci Jamena Kukujevci Ljuba Molovin Morović Privina Glava Sot
Demografie
Conform rezultatelor recensământului din 2011, comuna Šid a avut o populație de 34.188 de locuitori.
Grupuri etnice Majoritatea așezărilor din comună au o majoritate etnică sârbă. Așezarea cu majoritate etnică slovacă este Ljuba. Așezările etnice mixte sunt Bikić Do (cu majoritate relativă ruteni) și Sot (cu majoritate relativă sârbă).
Compoziția etnică a comunei este: Grup etnic Populație % Sârbi 26.646 77,94% Slovaci 2.136 6,25% Croați 1.748 5,11% 1.027 3,00% Romi 204 0,60% Maghiari 179 0,52% Iugoslavi 152 0,44% Ucraineni 47 0,14% Macedoneni 26 0,08% Muntenegreni 26 0,08% Musulmani 24 0,07% Ruși 17 0,05% Germani 14 0,04% Albanezi 10 0,03% Români 3 0,01% Alții 1.929 5,65% Total 34.188
Cultură În apropierea satului Privina Glava se afla Mănăstirea Privina Glava. Conform unei legende, mănăstirea a fost fondată de boierul Priva în secolul al XII-lea.
În comună se găsește un muzeu dedicat importantului artist sârb Sava Šumanović și un muzeu de artă naivă „Ilijanum”, care conține peste 300 de opere de arte frumoase.
Economie Următorul tabel conține o prezentare generală a numărului total de persoane înregistrate angajate în entități juridice, în funcție de activitatea lor principală (în 2018): Activitate Total Agricultură, silvicultură și pescuit 644 Minerit și cariere - Fabricație 1.760 Furnizarea de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat 18 ani Alimentare cu apă; canalizare, gestionarea deșeurilor și activități de remediere 195 Construcții 104 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor 1.043 Transporturi și depozitare 588 Servicii de cazare și masă 181 Informații și comunicare 129 Activități financiare și de asigurări 118 Activități imobiliare 4 Activități profesionale, științifice și tehnice 282 Activități administrative și de servicii suport 89 Administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii 858 Educație 502 Activități de sănătate umană și asistență socială 369 Arte, divertisment și recreere 90 Alte activități de servicii 101 Lucrători agricoli individuali 508 Total 7.593
Orașe gemene – orașe înfrățite Šid este înfrățit oficial cu trei orașe: Genoa, Italia Andorra la Vella, Andorra Kitee, Finlanda
Persoane notabile
Grozdana Olujić
Milenka Subić Sava Šumanović
Note
Vezi și Districtul Sirmia (Districtul Srem) Sirmia Gara Šid
Legături externe Site-ul oficial al orașului Šid Castelul rusesc Portalul Šidski
Categorie:Orașe din Serbia Categorie:Comune din Serbia Categorie:Articole cu surse în limba sârbă (sr) Categorie:Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat