Leonida Negrescu, la origine Leon Schwartz (5 noiembrie1857pe mormânt e notat ca an de naștere 1860 - 1931) a fost un arhitect român, evreu de origine. A proiectat în stil academist eclectic francez, clădiri însemnate din București, multe din ele astăzi dispărute, precum și extinderea clădirii Ateneului Român.
Biografie Copilărie și tinerețe Leon (nume ebraic:Yehuda Leib) Schwartz s-a născut in 1857 la București, în Principatul Țării Românești, într-o familie evreiască. Tatăl sau se numea Șaraga Feibuș Schwartz.după inscripția pe mormântÎn cursul anilor și-a românizat numele în Leonida Negrescu. situl Identitate, cartierul arhitecților Dupa terminarea liceului, a studiat arhitectura la Școala de Șosele și Poduri din București D.R.Rosetti,p.206, iar în 1879 a plecat la Paris unde, până în 1887 a continuat studiile de arhitectură la Școala de Arte Frumoase din Paris. A fost al doilea arhitect român, după Ion Mincu,care a absolvit această școală franceză.F.Waldman p.40 2019 A fost influențat de stilul eclectic din al Doilea Imperiu, mai ales de creațiile arhitectului Charles Garnier. După absolvire a fost inspector adjunct la șantierul construcției Școlii Centrale din Paris și apoi, inspector la construcțiile din Arondismentul Luxembourg din oraș.
Activitatea în România 200px|miniatura|dreapta|Palatul Anker cu Jockey Club În 1888 a revenit în patrie, fiind angajat ca arhitect șef al Căilor Ferate Române, funcție de conducere care, rareori era atribuită unui evreu. A contribuit la construirea docurilor porturilor Brăila și Galați. Apoi a lucrat vreme de șapte ani ca arhitect al Ministerului Cultelor și Educației Publice. În acea vreme, în 1892 un ziar naționalist l-a criticat pe ministrul Take Ionescu pentru a fi confirmat în acest post un arhitect evreu.Dorian Hardt în N.Cajal,H.Kuller (coord.) Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, Editura Hasefer, București, 2004, p.495 În 1894 a fost unul dintre puținii evrei care au primit cetățenia română. Din 1895 a început o carieră de arhitect privat. A planificat clădirile gimnaziilor din Dorohoi, Vaslui, Râmnicu Sărat, precum și ale unor școli comunale și rurale. De asemenea i se datorează câteva clădiri emblematice din Bucureștiul de altădată, câteva din ele în Calea Victoriei:Jockey Club din Palatul Societății Anker (1890) cu Cafe High Life (ulterior Cafe Corso) în C.Victoriei 104 (azi in acest loc este nr.74) - la intersecția cu str.Franklin, Academia Comercială, cu Cinema Regal (1915), Hotelul Splendid (1898)- la vremea lui cel mai luxos hotel din București (ulterior modernizat în 1925 de Arghir Culina,lovit greu de bombardamentele anglo-americane din 1944 și dărâmat până în 1950) Magazinul de muzică Orfeu (1899), lângă Teatrul de Comedie (astăzi Teatrul Odeon), de asemenea Arenele Romane din Parcul Carol(1905-1906)arhiva de arhitectură, în colaborare cu arhitectul peisagist Edouard Redont și cu Elie Radu. Negrescu și-a planificat și propria casă din strada Radu Calomfirescu 12,a proiectat, de asemenea Casa H.Alexandru Lahovary (1888) din C.Victoriei 102 , Casa H.Iancu (1897) din Str,Gândului 20, Casa Ioan Pencovici din Calea Călărași (împreună cu Wilhelm Bast), Casa Procopie Dumitrescu (1889) din strada Batiștei 21, o casă din Calea Călărași 33,Casa Maria Pariano (1891) din str. Colței 69, extinderea Casei Take Ionescu (1913); imobilul Amsterdam Cafe (1889) din strada Covaci 6, Casa Negroponte din Strada Negustorilor, la intersecția cu str.Hristo Botev extinderea Casei Filipescu Cesianu din Calea Victoriei 151. colț cu str. Sevastopol (1892) , astăzi sediu al unor expoziții ale Muzeului Municipiului București, Școala-internat de fete „Fraternitatea Zion” la Templul Coral din str Sfânta Vineri (azi sediul Federației Comunităților Evreiești din România) În anii 1893-1897 a proiectat lucrări de extindere ale Ateneului Român, inclusiv monumentala casă a scărilor . Negrescu a murit la București în 1931.
Viața privată 200px|miniatura|dreapta|Casa lui Negrescu pe strada Radu Calomfirescu la București Negrescu a fost căsătorit cu Henriette (Hanna) Hornstein (1972-1939) și este înmormântat alături de ea în Cimitirul evreiesc Filantropia din Bucuresti, a cărui capelă a proiectat-o (în 1908).
Memoria O stradă din Cisnădie, Județul Sibiu, îi poartă numele
Legături externe
*Dimitrie R. Rosetti Dicționarul Contimporanilor(1897) p.206-207 Felicia Waldman Expected and Unexpected Authorship of Religious Elements in Late Nineteenth, Early Twentieth Century Bucharest Architecture Journal of Religion and Society Supplement 19, 2019 ISSN-8450 situl Meta 2 al Fundatiei Meta - după enciclopedia Un secol de arhitectură românească situl arhiva de arhitectura on youtube Leonida Negrescu pe situl Identitate
Note
Categorie:Nașteri în 1857 Categorie:Nașteri pe 5 noiembrie Categorie:Decese în 1931 Categorie:Arhitecți români Categorie:Arhitecți evrei Categorie:Evrei români Categorie:Bucureșteni