Cantharellus amethysteus (Lucien Quélet, 1883 ex Pier Andrea Saccardo, 1887) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cantharellaceae și de genul CantharellusIndex FungorumMycoBank este o specie de ciuperci comestibile destul de răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea este foarte des confundată cu veritabilul Cantharellus cibariusdenumită de aceea în popor de asemenea gălbior Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord de obicei în grupuri mici pe soluri proaspete, pronunțat alcaline și sărace în nutrienți, nisipoase și lutoase, peste roci de silicat și gresie mai ales pe poteci forestiere și terasamente cu puțină vegetație în păduri de foioase (sub fagi, stejari) și mesteceni. Foarte ocazional, aceste ciuperci se găsesc în cele de conifere sub pini. Timpul apariției este din iunie până în septembrie (octombrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 462-463, ISBN 3-405-12081-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 454-455 - 3, ISBN 978-3-440-14530-2
Taxonomie thumb|thumb|left|110px|P. A. Saccardo Numele binomial a fost determinat drept Cantharellus cibarius var. amethysteus de renumitul micolog francez Lucien Quélet în volumul 11 al jurnalului științific Comptes Rendus de l´Association Française pour l´Avancement des Sciences din 1884,Lucien Quélet: „Cantharellus cibarius var. amethysteus”, în: „Comptes rendus de l'Académie des Sciences (CRAS)”, vol. 11, 1883, p. 397
Apoi, în 1887, cunoscutul micolog italian Pier Andrea Saccardo a declarat specia independentă cu epitetul amethysteus, de verificat în volumul 5 al marii sale lucrări Sylloge fungorum omnium husque cognitorum,P. A. Saccardo: „Sylloge fungorum omnium husque cognitorum”, vol. 5, Editura „Sumptibus auctoris typis Seminarii”, (apoi R. Friedländer und Sohn, Berlin), Padova 1887, p. 104 fiind și numele curent valabil (2025).
Sinonime obligatorii sunt "Craterellus amethysteus" (Lucien Quélet, 1888),Lucien Quélet: „'Flore Mycologique de la France et des Pays Limitrophes”, Editura Octave Doin, Paris 1888, p. 37 "Merulius amethysteus" (Otto Kuntze, 1891)Otto Kuntze: „Revisio generum plantarum”, vol. 2, Editura Arthur Felix, Leipzig 1891, p. 862 și "Cantharellus cibarius" var. "amethysteus" (Bruno Cetto, 1987).Bruno Cetto: „Enzyklopädie der Pilze”, vol. 1: Leistlinge, Korallen, Porlinge, Röhrlinge u.a., Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1987, p. 123, ISBN-13: 978-3405-13474-7
Dar și toate celelalte descrieri inclus variațiile sunt acceptate.
Epitetul specific este derivat din adjectivul latin (=de culoarea ametistului),Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 83, ISBN 3-468-07202-3 datorită coloritului.
Descriere thumb|left|203px|Bres.: C. cibarius, asemănător Pălăria: cărnoasă cu un diametru de 3-9 (în cazuri excepționale 20) cm este inițial semisferică până la bombată cu marginea rulată, ulterior de obicei turtită până la deprimată în centru și adesea zonară, în sfârșit în formă de pâlnie, uneori întoarsă cu susul în jos. Marginea este ondulată neregulat și, mai târziu, adesea îndoită, chiar lobată. Cuticula mată și catifelată, nu rar mici cocoloașe, este acoperită cu solzi violeți sau mov pe un fundal galben auriu cu nuanțe violete pe margine. Culoarea pălăriilor este extrem de variabilă. Sunt posibile o mare varietate de nuanțe de culoare, de la complet violet la galben-violet până la aproape complet gălbui, cu doar solzi de un violet slab în mijloc. În tinerețe, coloritul corespunde cu acel al gălbiorilor. Himenoforul: nu are lamele ci pseudo-lamele (stinghii) gălbuie, relativ joase și destul de groase, ferm atașate de carne, bifurcate de mai multe ori și interconectate, fiind mai drepte lângă tulpină, dar bifurcate și mai răsucite spre marginea pălăriei, puternic decurente care se înclină treptat de a lungul piciorului. Piciorul: neted, ferm, dur și fibros cu o înălțime de 3-6 (8) cm și o grosime de 1-2 cm, este ușor conic, îngustându-se în jos, adesea curbat și plin pe interior. Coloritul este albicios până la galben pal, spre bază cu nuanțe maronii, devenind roșu ruginiu când ciuperca este atinsă sau rănită. Carnea: este destul de fermă, ușor fibroasă, albicioasă până la galbenă sau galbenă crem pal. Mirosul este plăcut, asemănător gălbiorilor, ușor fructuos, ceva de caise și gustul blând până la slab piperat. Caracteristici microscopice: are spori lat elipsoidali până ovoidali, netezi, apiculați, granulați în interior, neamilozi și hialini (translucizi), măsurând 8,3 (9,9) -11,5 (11,9) x 4,5- 5,4 (6,3). Pulberea lor este albă. Basidiile cu o dimensiune de 60-75 x 6-11 microni sunt lung clavate, fiecare cu 2-4 sterigme, unite cu fibule. Prezintă un sistem de hife monomitice cu hife generative de până la 5 μm, cu pereți groși și articulații fibulare. Cistidele (elemente sterile situate în stratul himenal sau printre celulele din pielița pălăriei și a piciorului, probabil cu rol de excreție) de mărime și aspect asemănător sunt rotunjite la vârf.Pilzflora Ehingen Reacții chimice: carnea se colorează cu fenol gri-violet, cu sulfat de fier mai întâi gri-albăstrui, apoi maroniu și cu tinctură de Guaiacum după câteva minute albastru.Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 586-587, ISBN 3-85502-0450 Sporii sunt translucizi și sticloși în hidroxid de potasiu. https://ultimate-mushroom.com/de/edible/323-cantharellus-amethysteus.html Ultimate Mushroom
Confuzii Cantharellus amethysteus poate fi confundat în primul rând cu Cantharellus cibarius, mai ales în stadiu tânăr,Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 207-209, ISBN 3-426-00312-0 mai departe, de exemplu cu alte specii comestibile, cum sunt Cantharellus ferruginascens,Andreas Gminder, Peter Karasch: „Das Kosmos Handbuch Pilze: Mit über 1200 Zeichnungen“ - 1400 Arten im Porträt“, Editura Franckh-Kosmos, Halberstadt 2023, p. 310, ISBN 978-3-440-17027-4 Cantharellus friesii,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 446-447, ISBN 3-405-12116-7 Cantharellus ianthinoxanthus,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 450-451 - 1, ISBN 3-405-12124-8 Cantharellus melanoxeros sin.Craterellus melanoxeros (foarte gustos),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 448-449 - 2, ISBN 88-85013-25-2 Cantharellus pallens,Csaba Locsmándi, Gizella Vasas: „Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile și otrăvitoare”, Editura Casa, Oradea 2021, p. 55 Cantharellus subalbidusAlexander Hanchett Smith & Elizabeth Eaton Morse: „The genus Cantharellus in the Western United States”, în „Mycologia”, vol. 39, New York 1947, p. 510 sau Craterellus tubaeformisHans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 458-459, ISBN 978-3-440-14530-2 precum cu Hygrocybe aurantiosplendens,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 408-409, ISBN 3-405-12124-8, Hygrocybe cantharellus (comestibilă),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 404-405 - 2, ISBN 3-405-12124-8 Hygrocybe chlorophana,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 454-455, ISBN 88-85013-46-5 Hygrocybe quieta,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 410-411, ISBN 3-405-12124-8 Hygrophoropsis aurantiaca,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 388-389, ISBN 3-405-12124-8 dar și cu otrăvitorul Omphalotus olearius.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 316-317, ISBN 3-405-11774-7 Posibilă este și confuzia cu Hydnum repandumBruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 548-549, ISBN 3-405-11774-7 sau Hydnum rufescens,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 582-583, ISBN 3-405-12081-0 al căror himenofor constă din aculei.
Specii asemănătoare
Valorificare Cantharellus amethysteus este o ciupercă foarte gustoasă și abundentă. Mai departe este considerată o ciupercă medicinală în Naturopatie sau în medicina tradițională chineză și japoneză. Ingrediente active care au efecte antivirale, antioxidante, anticancerigene si antibiotice au fost descoperite, ca în toate speciile genului. De asemenea, au un conținut ridicat de vitamine și minerale. În Elveția este vândută la piață. Buretele odată uscat, poate fi folosit în sosuri și supe, dar atunci nu este foarte gustos, rămânând destul de tare, elastic și amărui. Pilzbuch-Pilzwelten Pilzsuche
Note
Bibliografie Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total) Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4 Régis Courtecuisse, Bernard Duhem: “Mushrooms & Toadstools of Britain and Europe”, Editura HarperCollins, Chicago 1995, ISBN: 978-00022-0025-7 Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450 Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 Andreas Gminder: „Handbuch für Pilzsammler: 340 Arten Mitteleuropas sicher bestimmen”, ed. a 2-a, Editura Kosmos, Halberstadt 2014, ISBN 978-3440-14364-3 German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder, Wulfard Winterhoff: „Allgemeiner Teil: Ständerpilze: Leisten-, Keulen-, Korallen- und Stoppelpilze, Bauchpilze, Röhrlings- und Täublingsartige“, în: G. J. Krieglsteiner (ed.): „Die Großpilze Baden-Württemberg“, vol. 2, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 2000, ISBN 978-3-8001-3531-0 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2 Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4 Edmund Michael, Bruno Hennig, Hanns Kreisel: „Handbuch für Pilzfreunde: Blätterpilze – Hellblätter“, Editura G. Fischer, Stuttgart 1983, ISBN: 978-3-4373-0531-3 Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983 Roger Phillips: „Mushrooms: A comprehensive guide to mushroom identification”, Editura Macmillan, Londra sia Oxford 2013, ISBN: 978-0-330-44237-4 Jean Marie Polese: „Champignons de France”, Editura Éditions Artémis, Losange 2007, ISBN: 978-2-84416-303-5 Adina-Elena Segneanu: „Natural Products and Medicinal Properties of Carpathian (Romanian) Plants”, Editura CRC Press, Boca Raton 2024, ISBN: 978-10400-1784-5
Legături externe
Cantharellus amethysteus, film în limba germană Cantharellus amethysteus, film în limba engleză amethysteus, film în limba română https://www.123pilzsuche.de/daten/details/AmPfiffi.htm, mai multe imagini]
Categorie:Cantharellus Categorie:Micoriză Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:1883 în știință