Dealul Mare (al Hârlăului)

Dealul Mare al Hârlăului (găsit și sub forma Dealurile Holm–Dealul Mare)Geografia fizică a României..., Posea, 2006, p. 207 este un masiv deluros din Podișul Sucevei care face parte din Culmea Siretului, subunitate de podiș ce mărginește la vest Câmpia Moldovei. Structurat din două culmi principale separate de râul Bahlui (subunitatea principală, respectiv Dealul Mare–Tudora de 587 m altitudine aflat la vest și culmea Holmului – de dimensiuni mult mai reduse și de 556 m altitudine, aflată la est), se continuă la sud cu Șaua Ruginoasa–Strunga, fiind delimitat la nord prin Șaua Vorona de Colinele Bucecea–Vorona și la vest prin Culoarul Siretului de Podișul Fălticenilor.

Geologic Dealul Mare păstrează resturi ale piemontului sarmatic. Are înălțimi care depășesc frecvent 500 m, cota de maxim altitudinal (587 sau 593 m, în funcție de sursă) găsindu-se în județul Iași la limita cu județul Botoșani.

Pe coasta estică a Dealului Mare se află Podgoria Cotnari.

Context geomorfologic Masivul deluros Dealul Mare al HârlăuluiJudețul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 24 aparține de Podișul Sucevei, fiind printre subunitățile acestuia care mărginesc la vest Câmpia Moldovei.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 16 Partea sa sudică se află în județul Iași.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 22

Delimitare

Se include Culmii Siretului, grupare de unități ce aparține de Podișul Sucevei, fiind cel mai caracteristic masiv al acesteia. Este delimitat de la nord la sud în cadrul acestora de Colinele Bucecea–Vorona (aflate la nord) – prin intermediul Șeii Vorona și de Șaua Ruginoasa-Strunga, aflată la sud,Omul și mediul natural ..., Văleanu, 2003, p. 30 cu care se continuă de la linia Bădiliței (tributară Siretului) și Cârjoaiei (tributară Bahluiului). Contribuie în cadrul Culmii Siretului, din care face parte, la delimitarea spre vest a Culoarului Siretului,Omul și mediul natural ..., Văleanu, 2003, p. 37 prin care se individualizează de interfluviul Moldova–Siret (Podișul Fălticenilor). Spre est contactul cu Câmpia Moldovei se face pe teritoriul județului Iași prin intermediul unui abrupt cu un caracter cuestiform pronunțat.

Este structurat din două culmi principale dezvoltate sub forma a doi lobi inegali, separate de un sector cu altitudini mai joase, ce corespunde bazinului superior al râului Bahlui: culmea vestică, situată pe dreapta văii Bahluiului este reprezentată de Dealul Mare propriu-zis sub numele de Dealul Mare – Tudora și este mai îngustă spre nordul județului Iași, spre diferență de segmentul sudic ce are o lățime de până la 20 km la latitudinea Hârlăului. (unde se atinge și lățimea maximă a Culmii Siretului.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 487 Altitudinea sa maximă estre de 593 mJudețul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 11 (587 m după o altă sursă).

culmea estică este situată pe stânga văii Bahluiului și este reprezentată de culmea Holmului. Se află la nord de Hârlău și are dimensiuni mult mai reduse decât cea vestică, fiind constituită din dealurile Holm, Lespezi și Pietrăria. Are o altitudine maximă de 556 m.

Geologie Arelaul Podișului Sucevei este format din formațiuni sarmațiene necutate, depozitele fiind formate dintr-un complex de argile, marne și nisipuri,Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 460 Dealul Mare păstrând resturi ale piemontului sarmatic.Geografia fizică a României..., Posea, 2006, p. 82 Orizonturile de gresii calcaroase, însoțite uneori de nisipuri și conglomerate slab cimentate abundă la nivelul unității înalte a formațiunii.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 35 Orizonturile de roci dure au avut un rol protector, determinând la nivelul unității apariția celei de-a doua înălțimi de pe întreg arealul Podișului Moldovei (587 m în Dealul Mare – Tudora).

Stratele, cu grade diferite de rezistență alternează și au o poziție monoclină, caracteristici comune întregului Podiș al Sucevei.

La Deleni, există microconglomerate silicioase, expoloatate în trecut pentru a fi folosite la pietre de moară. La Pârcovaci de-a lungul ramei înalte care delimitează Câmpia Moldovi apar izvoare minerale.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 493

Geomorfologie Poziția monoclinală a stratelor și alternanța stratelor cu grad diferit de rezistență au determinat apariția unor platouri structurale aproape orizontale, în Dealul Mare apărând cea mai mare extindere a acestor forme din întreg Podișul Moldovei.

Relieful structural La nivelul său înălțimile depășesc frecvent 500 m, altitudinea sa maximă fiind de 587 m (593 m după o altă sursă) la Dealul Mare–Tudora, în județul Iași, la limita cu județul Botoșani. Relieful este cu forme boltite larg și trepte nivelate de denudație. Datorită eroziunii diferențiale, orizonturile de roci mai dure și mai greu de modelat precum gresiile și calcarele au fost descoperite prin denudație scoțând mai clar în evidență relieful platourilor structurale de tipul celor de la nord de Ruginoasa (Broscăria-Laiu) și din partea centrală a Dealului MareJudețul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 12 (Platforma structurală Sângeap). Datorită acțiunii prelungite a factorilor externi, suprafața topografică se află mai jos decât suprafața inițială a podișului.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 25

Platourile (platformele structurale) cele mai întinse și cu o netezime aproape ideală se găsesc în zona localităților Stroiești, Todirești, Vascani și Hărmănești. Ele formează cea mai întinsă suprafață structurală din Podișul Moldovei: Platforma structurală Broscăria–Laiu Este platforma structurală principală, cu înălțimi de 370-400 m și se întinde până la Poiana Tudora și coasta abruptă dinspre Cârjoaia, fiind cu 300 m mai su decât vîile Cârjoaiei și Măgurii.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 488 Platforma structurală Sângeap este situată la nord de Sticlăria și la vest și sud-vest de Hârlău,Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 461 avâbd 400 m altitudine absolută.Marginile celor două platforme sunt în cea mai mare parte foarte abrupte, constituind cornișe dure. Drept efect al unor strate acvifere bogate, la baza acestora apar alunecări mari. Spinările de cuestă sunt mai extinse, similar celor din podișurile Sucevei, Dragomirnei și Central Moldovenesc.Geografia fizică a României..., Posea, 2006, p. 93 Abruptul estic al Dealului Mare se continuă la nivelul Șeii Ruginoasa–Strunga și urmărește aliniamentul care coboară în jos dinspre Botoșani vest, pentru ca în județul Iași să urmărească linia localităților Feredeni, Deleni, Hârlău, Buhalnița, Cotnari, Balș, Băiceni , Dădești, Târgu Frumos, Crivești și se racordează la Strunga cu abruptul din sudul Câmpiei Moldovei de la nivelul Podișului Central Moldovenesc). În partea de vest, apar în mod uniform cueste și abrupturi pe aliniamentul Buda–Bâdilița–Hărămănești. Cueste clasice se găsesc în amonte de Hârlău (coasta Bahluiului), adăugândui-se acesteaia coasta Buhalniței (care corespunde cu flancul nordic al dealului Cătălina), coasta Cârjoaiei, coasta Bădiliței și coasta Hărmăneștilor. Diferența de nivel dintre muchea cuestei și culoarul depresionar de la poala cuestei este circa 300 m (de la 100-170 m) și de circa 400 m pe vârfurl platourilor structurale (556 m la vest de Frumușica în Holm și 394 m la nord-vest de Cotnari).Posea, Grigore; Relieful – Resursa de bază a turismului; Editura Fundației România de Mâine; Bucuresti; 2012; ISBN 978-973-163-734-1; p. 232

Relieful sculptural Datorită unui nivel de bază mai coborât al Prutului și respectiv al Bahluiului, eroziunea fluvială se desfășoară cu mare intensitate în cuprinsul Dealului Mare. Aceasta a determinat apariția unor văi adânci și relativ înguste și obârșia acestora a înaintat progresiv, spre vest, ceea ce a determinat în timp captarea unor cursuri de apă, precum și iminența unor captări viitoare.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 26

Datorită prezenței unor pante de 10-20°, a existenței unui facies argilos în partea inferioară a văilor și a unor strate acvifere bogate la baza gresiilor și calcarelor sarmatice, versanții văilor și flancul estic al Dealului Mare sunt caracterizate de procese geomorfologice actuale deosebit de active și foarte răspândite. Energia medie a văilor de aici este mai mică decât cea a văilor din Podișul Central Moldovenesc,Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 30 situat spre sud.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 31

La nivelul abruptului dinspre Câmpa Moldovei și a versanților cu caracter de cuestă predomină alunecările de teren care, în unele sectoare au dislocat pachete mari de roci (denivelările apar astfel sub forma unor trepte de versant). În ce privește bazinele superioare ale Bahluiului și în cel al Bahluiețului în amonte de Târgu Frumos, eroziunea plană și cea torențială împreună cu alunecările de teren au determinat degradări mixte.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 27

Relieful de acumulare Acesta este destul de slab dezvoltat, fiind însă caracteristic văii Siretului.

Caractere bio-pedo-climatice

La nivelul Dealului Mare se înregistrează cea mai mare cantitate medie anuală de precipitații din județul Iași (valorile sunt în general mai mari în zonele de podiș și mai mici în văile Siretului și Prutului).Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 38

Platourile dealului sunt acoperite, în cea mai mare parte de soluri argiloiluviale brune podzolite, iar pe rama vestică a dealului se găsesc soluri argiloiluvionale cenușii.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 50 Izolat apar luvisoluri albice.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 440

Dealul Mare este un areal cu o pondere ridicată a suprafeței acoperite de pădure,Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 102 având vegetația forestieră din fag, stejar, tei și frasin.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 7 La peste 400 m altitudine fagul se întâlnește frecvent și relativ uniform, distribuit atât în fitocenoze pure cât și mixte.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 54 Local, pe Dealul Mare – Tudora apare și tisă (rezervația de la Tudora).Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României, Ediția a IV-a revăzută și adăugită; Toronto; 2018; p. 141 O altă rezervație se află la Humosu.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 489

Spre est, domeniul forestier se prelungește la nivelul pintenului format din dealurile Copălău–Cozancea–GurandaGeografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 498 care, împart în 2 compartimente (nordic și sudic) Câmpia Moldovei.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 499 Pășunile și fânețele naturale sunt caracteristice, pentru zona Dealului Mare.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 465

Pădurile sunt sediul celei mai mari părți a faunei terestre, întâlnindu-se aici, precum și în Podișul Central Moldovenesc veverița, căprioara și mistrețul. Acestora li se adaugă specii cu largă răspândire, precum lupul, vulpea și iepurele.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 55

Elemente de geografie umană