Montereau-Fault-Yonne este o comună franceză, situată în departamentul Seine-et-Marne, în regiunea Île-de-France.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Situată la granița dintre Gâtinais la sud, Brie la nord și Bassée la est, orașul își trage numele din poziția sa geografică la confluența râurilor Yonne și Sena. Totuși, deoarece debitul râului Yonne este superior celui al Senei la confluență, din punct de vedere geografic, Sena este cel care se varsă în Yonne.
Comune limitrofe
Geologie și relief Comuna este clasificată în zona de seismicitate 1, corespunzând unei seismicități foarte scăzute. Altitudinea variază între 47 de metri și 121 de metri pentru cel mai înalt punct, centrul orașului aflându-se la aproximativ 51 de metri altitudine (primărie) .
Hidrografie Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a comunei este alcătuită din trei cursuri de apă înregistrate: Sena, fluviu cu o lungime de 774,76 km , inclusiv un braț de 0,76 km ; Râul Yonne, cu o lungime de 292,34 km , principalul afluent stâng al Senei.
În ciuda existenței mai multor baraje pe râul Yonne și pe afluenții săi din regiunea Morvan (lacul Settons, pus în funcțiune în 1861, lacul Crescent în 1932, lacul Chaumeçon în 1935 și lacul Pannecière în 1949), inundațiile au loc în mod regulat, în special atunci când râurile Yonne și Sena sunt simultan în revărsare. Ultima mare inundație a avut loc în ianuarie 1955.
Odată cu punerea în funcțiune în 1966 a rezervorului Sena (lacul d'Orient), frecvența și intensitatea inundațiilor au scăzut. Acestea au devenit foarte rare după punerea în funcțiune a rezervorului Aube în 1989 și implementarea unor măsuri eficiente de monitorizare și prognoză.
Climă În 2010, clima comunei este de tip oceanic degradat al câmpiilor din Centru și Nord, conform unui studiu al Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) bazat pe o serie de date care acoperă perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France publică o tipologie a climei Franței metropolitane, în care comuna este expusă unei clime oceanice alterate și se află în regiunea climatică Nord-Est a bazinului Parisian, caracterizată printr-un nivel redus de însorire, precipitații medii distribuite regulat pe parcursul anului și ierni reci (3 °C) .
Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 11,4 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,5 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 713 mm, cu 11,1 zile de precipitații în ianuarie și 7,1 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France cea mai apropiată, situată în comuna La Brosse-Montceaux la 7 km distanță , este de 12,0 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 652,9 mm .
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .
Mediu natural și biodiversitate Situri Natura 2000 Rețeaua Natura 2000 este o rețea ecologică europeană de situri naturale de interes ecologic, creată în conformitate cu Directivele „92/43/CEE” și „2009/147/CE”. Această rețea este alcătuită din Zone Speciale de Conservare (ZSC) și Zone de Protecție Specială (ZPS).
În zonele incluse în această rețea, statele membre se angajează să mențină într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate și speciile vizate, prin măsuri reglementare, administrative sau contractuale.
Două situri Natura 2000 au fost desemnate pe teritoriul comunei în baza directivei Habitate : „Bassée”, cu o suprafață de 1.403 ha, este o vastă câmpie aluvială a râului Sena. Găzduiește cea mai mare și una dintre ultimele păduri aluviale din Bazinul parizian, precum și un ansamblu relictar de pajiști umede . „Carrière Saint Nicolas”, cu o suprafață de 6,51 ha, este o fostă carieră de calcar utilizată ca ciupercărie la mijlocul secolului XX, astăzi abandonată, unde sunt prezente regulat, în perioada de hibernare, două specii de chiroptere de importanță comunitară .
Un sit a fost desemnat în baza directivei Păsări: „Bassée et plaines adjacentes”, cu o suprafață de 27.643 ha, este o vastă câmpie aluvială a râului Sena, mărginită de un povârniș accentuat la nord și de un platou agricol la sud. Aceasta găzduiește o diversitate importantă de habitate, care asigură prezența unei avifaune foarte bogate.
Zone naturale de interes ecologic, faunistic și floristic Inventarul zonelor naturale de interes ecologic, faunistic și floristic (ZNIEFF) are ca obiectiv identificarea zonelor cele mai valoroase din punct de vedere ecologic. Acesta urmărește, în principal, îmbunătățirea cunoștințelor despre patrimoniul natural național și oferirea decidenților a unui instrument util pentru integrarea aspectelor de mediu în procesul de amenajare a teritoriului.
Teritoriul comunei Montereau-Fault-Yonne include două ZNIEFF de tip 1 : „Plans d'eau de Cannes-Ecluse”, cu o suprafață de 237,8 ha, care acoperă teritoriul a trei comune din departament ; „Réserve naturelle régionale de la colline Saint-Martin et des Rougeaux”, cu o suprafață de 30,47 ha .
De asemenea, include trei ZNIEFF de tip 2: „Basse vallée de l'Yonne”, cu o suprafață de 1.658,38 ha, care acoperă 6 comune din departament ; „Vallée de la Seine entre Montereau et Melz-sur-Seine (Bassée)”, cu o suprafață de 14.216,75 ha, care acoperă 26 comune din departament ; „Vallée de la Seine entre Vernou et Montereau”, cu o suprafață de 1.626,19 ha, care acoperă 8 comune din departament .
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Montereau-Fault-Yonne este clasificată drept centru urban intermediar, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Comuna face parte din unitatea urbană Montereau-Fault-Yonne, o aglomerație intra-departamentală care include patru comune, dintre care Montereau-Fault-Yonne este orașul-centru . În plus, comuna face parte din aria metropolitană a Parisului, fiind una dintre comunele de la periferie, această zonă reunind 1.929 de comune .
Ocuparea terenurilor Ocuparea terenurilor în comună, conform bazei de date europene privind ocuparea biogeografică a solurilor Corine Land Cover (CLC), se caracterizează prin predominanța teritoriilor artificializate (70,8 % în 2018), în creștere față de 1990 (55,7 %). Distribuția detaliată în 2018 este următoarea: zone urbanizate (42,5 %), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (25,2 %), ape continentale (14,2 %), terenuri arabile (9,2 %), zone agricole eterogene (5,8 %), spații verzi artificializate, non-agricole (3,1 %) .
Căi de comunicație și transport
Comuna este deservită de gara Montereau, situată pe linia Paris - Montereau - Laroche - Migennes (TER).
Linia de cale ferată de mare viteză Sud-Est, autostrada A5 și drumul național 6 (acum drumul departamental 606) trec în apropierea orașului Montereau.
Linia de cale ferată de marfă Flamboin - Montereau a fost reabilitată în 2012 pentru transportul de agregate.
Portul fluvial Montereau-Fault-Yonne este un port industrial ce se întinde pe o suprafață de treizeci și trei de hectare.
Toponimie Localitatea a purtat numele galic Condate, care înseamnă „confluență” și se referă la confluența apelor râurilor Sena și Yonne.
Numele actual este atestat în diverse forme istorice: Monasteriolum la începutul secolului al XII-lea, Musterolium în 1176, Musteriolum în 1191, Mousterel en four d'Ion în 1220, Monstrolium în 1227, Forum Musteroli în 1228, Monsterolum in furco Yone în 1236 și Monsterolium în 1254.
Elementul Montereau se explică, aparent, prin termenul galo-roman monasteriolu, diminutiv al latinescului monasterium + sufixul -olum, care a dat, printre altele, tipul toponimic Montreuil, considerat mai regulat. În latină, monasterium avea sensul de „biserică” sau „mănăstire” (similare cu sensul termenului din franceza veche montier sau moutier, derivat din acesta), iar sufixul -olum era inițial un sufix diminutiv, devenit ulterior unul locativ. Astfel, monasteriolu înseamnă „[locul unei] mici biserici, [al unui] mic convent”.
Acest nume s-ar putea să se fi aplicat unei capele dedicate Sfântului Maurice, construită între Sena și Yonne. Totuși, -iolu > -euil a fost confundat cu sufixul diminutiv -el, ceea ce a dus la forma Mousterel consemnată în 1220, devenind ulterior -eau (cf. oisel > oiseau), poate și din cauza influenței toponimicului Montereau-sur-le-Jard (Seine-et-Marne, Monsterellum 1212), situat la 35 km distanță.
Determinantul complement Fault-Yonne este menționat sub diferite forme istorice, precum en four d'Ion în 1220, en for d'Yonne în 1235, Foris Yonam în 1255, en four de Yonne în 1288, en fourc d'Ionne în 1317, foulc d'Yonne în 1352, faut Yonne în 1388 și fault d'Yonne în 1438.
Termenul provine din franceza veche en le four[c] de, cu sensul de „la bifurcația, în unghiul format de”, care ulterior a devenit ou (constracție a en le) four[c] de. Această expresie a fost reinterpretată ca „où faut l'Yonne”, unde faut avea sensul de „se termină, se sfârșește”, adică „unde se sfârșește Yonne” (cf. Ci falt la geste que Turoldus declinet. – „Aici se sfârșește povestea scrisă de Torold”, ultima frază din Cântecul lui Roland).
Ulterior, pe măsură ce sensul vechi al lui faut (derivat din franceza veche falt) a dispărut din uz, articolele și adverbele din toponim au fost eliminate, rezultând forma actuală.
Începând cu data de 5 august 1992, ortografia oficială este Montereau-Fault-Yonne. Anterior, se scria Montereau-faut-Yonne.
Istorie Preistorie și Antichitate Prezența umană este atestată de mai bine de șase mii de ani în jurul confluenței râurilor Sena și Yonne, prin mai multe situri arheologice datând din Neoliticul târziu, Epoca bronzului și Epoca fierului.
Evul Mediu Montereau aparține de dioceza Sens și de protopopiatul Marolles.
Orașul își are originea într-o mică mănăstire construită în secolul al VI-lea, a cărei capelă este dedicată Sfântului Martin. Orașul este atunci împărțit în trei parohii: Saint-Nicolas, situată pe malul drept al Senei; Saint-Maurice, între Sena și Yonne; și Saint-Loup, pe malul stâng. Economia orașului se bazează pe comerț, grație târgurilor de cereale și porci.
În anul 1015, contele Renard de Sens (decedat în 1055) este temporar alungat din capitala sa în urma unei intervenții bruște a soldaților regali, sprijiniți de arhiepiscop. Acesta fuge dezbrăcat și se refugiază la contele de Blois, care era deja stăpânul orașului Provins. Renard îi cere să intervină în favoarea sa. Contele de Blois, fiind ginerele regelui Robert cel Pios, acceptă. În schimbul acestui ajutor, Renard de Sens îi cedează lui Eudes de Blois controlul asupra localității Montereau.
În anul 1026, Raynard, conte de Sens, construiește un castel din pământ și lemn pe vârful format la confluența râurilor Sena și Yonne, cu scopul de a taxa comercianții care navigau pe aceste două râuri. Astfel, se stabilește senioria Montereau.
Montereau nu este decât unul dintre numeroasele domenii ale contelui de Blois, alături de Troyes, Provins, Bar-sur-Aube, Château-Thierry, Vitry, Chaumont și altele. La începutul secolului al XI-lea, contele Eudes de Blois a avut norocul de a-și extinde autoritatea în Brie și Champagne. Tatăl său eșuase în încercarea de a prelua controlul asupra orașului Melun. Montereau îi permite să blocheze circulația fluvială pe Yonne, unul dintre marii vectori economici ai epocii (vin, lemn, lână etc.), și să izoleze regiunea Sénonais timp de aproape trei secole.