Indicele de percepție a corupției (2025)border|150px|Drapelul Myanmarului Scor obținut 16 / 100 Loc global 169 / 182 Schimbare scor 0 (față de 2024) Organizație Transparency International Obstacole și factori agravanți Războiul civil în curs Bariere majore în comerț și investiții Mituirea în administrația fiscală și vamală Burocrația la eliberarea licențelor de afaceriSursă date: Transparency International (2025)

Corupția în Myanmar este una dintre cele mai grave din lume. Din cauza eșecurilor în materie de reglementare și aplicare, corupția înflorește în toate sectoarele guvernamentale și de afaceri. Mulți oameni de afaceri străini consideră corupția „o barieră serioasă în calea investițiilor și a comerțului în Myanmar.” Un sondaj al ONU din mai 2014 a concluzionat că corupția este cel mai mare obstacol în calea afacerilor în Myanmar. Războiul civil în curs de desfășurare a încetinit semnificativ eforturile de combatere a corupției, exacerbând problema.

Indicele de percepție a corupției din 2023 al Transparency International, care a evaluat 180 de țări pe o scară de la 0 („foarte corupt”) la 100 („necorupt”), a acordat Myanmarului un scor de 20. În funcție de punctaj, Myanmar s-a clasat pe locul 162 între cele 180 de țări din Index, unde țara clasată pe primul loc este percepută ca având cel mai onest sector public. Pentru comparație cu punctajele la nivel mondial, cel mai bun punctaj a fost 90 (locul 1), cel mai slab punctaj a fost 11 (locul 180), iar punctajul mediu a fost 43. Pentru comparație cu punctajele regionale, cel mai bun punctaj între țările din Asia Pacific a fost 85, cel mai slab punctaj a fost 17, iar punctajul mediu a fost 45; doar Coreea de Nord a obținut un punctaj mai mic decât Myanmar în regiune.

În sondajul Myanmar Business Survey 2014, corupția a fost cel mai frecvent identificat obstacol în calea afacerilor, în special în ceea ce privește obținerea înregistrării firmei, a licențelor de afaceri și a permiselor din partea autorităților guvernamentale.

În Myanmar se obișnuiește să se perceapă plăți ilicite pentru serviciile guvernamentale, să se mituiască perceptorii de taxe pentru a obține o plată mai mică a taxelor și să se mituiască funcționarii vamali pentru a evita plata taxelor vamale.

Context

Revoluția șofranului

În 2007, guvernul birmanez de atunci a revocat mai multe subvenții pentru diverse industrii de combustibili, ceea ce a dus la creșterea prețurilor în întreaga țară. Acest lucru a declanșat proteste pe scară largă din cauza nemulțumirii populației față de guvernul militar. S-a observat că cetățeanul mediu era nemulțumit de nivelurile imense de cleptocrație din țară, care permiteau membrilor dictaturii militare să trăiască într-un „stat în stat”, cu averi acumulate mult peste cele ale poporului. Guvernul a reacționat dur la proteste prin violență și detenții arbitrare. Deși numărul oficial al morților a fost de treisprezece, se presupune că numărul real a depășit cu mult această cifră. Guvernul a luat chiar măsuri pentru a cenzura , însă fără rezultat. Challenging the Authoritarian State: Buddhist Monks and Peaceful Protests in Burma. vol.32:1 winter 2008. Retrieved 7 April 2009. 16 May 2009.

eDeși demonstrațiile au fost dispersate și reprimate de junta militară, populația a votat mai târziu un nou guvern și a preluat puterea de la generalul în 2011. Cu toate acestea, elemente ale guvernului militar au păstrat puterea.Irrawaddy: Burma's junta vows to crack down on human rights activists-Yeni BurmaNet News, 23 April 2007. Retrieved 23 April 2007. stanga|miniatura|180x180px| Fostul șef al statului birmanez, Myanmar a petrecut cinci decenii sub conducere militară. Această perioadă , când un a preluat puterea și a încercat să regenereze economia și să atragă investiții străine. Printre obiectivele sale s-a numărat reducerea corupției endemice. Cu toate acestea, în mai 2014, aceste reforme erau considerate ca având un efect minim asupra corupției.

Se spune că fiecare funcționar de conducere din „a comis mii de infracțiuni legate de corupție”. Majoritatea funcționarilor de nivel înalt din administrația publică erau rude cu funcționari militari.

De la sfârșitul regimului militar, Myanmar a pus în aplicare reforme economice și a dezvoltat o piață liberă, dar, potrivit unei surse, „economia sa de piață incipientă rămâne constrânsă de o miriadă de reglementări”, care fac posibilă corupția galopantă care „împiedică funcționarea mecanismului prețurilor, pe care se bazează buna funcționare a economiei de piață.” Kim Ninh de la a declarat în mai 2015 că, în ciuda eforturilor de a reduce corupția după regimul militar, mediul de afaceri al țării a rămas în esență același, cu puține companii noi care au apărut din 2011.

Un articol publicat în octombrie 2015 în Wired afirmă că, în ciuda încercărilor SUA și ale altor țări occidentale de a promova transparența, majoritatea economiei Myanmarului rămâne sub controlul unei elite corupte. În timpul procesului de privatizare, potrivit unui raport al Centrului de Resurse Anticorupție U4, actualizat în octombrie 2014, „numeroase active de stat au fost vândute , membrilor familiilor și asociaților înalților funcționari guvernamentali la prețuri avantajoase”.

În plus, potrivit mai multor rapoarte, armata a influențat rezultatele alegerilor din și prin fraudă, restricții privind participarea politică și interzicerea monitorizării internaționale.

Factori Printre motivele pentru nivelurile ridicate de corupție din Myanmar se numără ratele de schimb multiple, care permit funcționarilor să ceară mită pentru a oferi rate favorabile; ratele scăzute de remunerare a funcționarilor publici; și o tradiție a nepotismului. „Deoarece nu există procese de selecție competitive pentru a intra în sectorul public”, se menționează într-un raport, „relațiile personale și mita sunt poate mai importante decât calificările. De exemplu, este o practică obișnuită selectarea miniștrilor și a funcționarilor publici de nivel înalt din rândurile armatei, mai degrabă decât pe baza expertizei".

S-a observat că, după 2011, Myanmar are o economie informală în expansiune și că astfel de economii sunt în mod notoriu vulnerabile la corupție.

Tipuri de corupție

Corupție mică Corupția mică, adică extorcarea de mite mici sau „cadouri” în legătură cu serviciile de zi cu zi, este „endemică în viața de zi cu zi a cetățenilor din Myanmar. Este deosebit de răspândită atunci când cetățenii au de-a face cu birocrația țării și se angajează cu funcționari publici de nivel inferior sau mediu”. Este frecventă „în procesele de solicitare a permiselor sau a documentelor, în care mita sau oferirea de cadouri devin elemente inevitabile ale procesului, devenind poate chiar înrădăcinate cultural[,] mita fiind văzută mai degrabă ca un cadou sau un gest amabil”. Deoarece cadourile de până la 300.000 Kyat (300 USD) nu sunt considerate legal drept corupție, nu există sancțiuni pentru acest tip de activitate, chiar dacă „reprezintă un cost uriaș pentru guvern, subminează încrederea în instituțiile statului și încalcă principiul tratamentului egal al cetățenilor”.

De la sfârșitul lunii august 2024, șoferii ilegali de trishaw se alătură frecvent grupurilor de miliție ale juntei pentru a eluda restricțiile privind benzina și pentru a evita inspecțiile.

Sectorul de afaceri „Problema corupției în Myanmar este deosebit de gravă în domeniul activității de afaceri”, afirmă o sursă. O firmă care dorește o autorizație de construcție trebuie să treacă printr-un proces de cerere care implică (în medie) 16 proceduri, o așteptare de 159 de zile și un cost de aproximativ 567% din venitul pe cap de locuitor. O firmă care dorește să obțină energie electrică trebuie să treacă prin 5 proceduri, să aștepte 91 de zile și să cheltuiască peste 3000% din venitul pe cap de locuitor.

Afaceri și investiții străine În sondajul Myanmar Business Survey 2014, corupția a fost cel mai frecvent menționat obstacol în calea afacerilor în țară. În clasamentul Ease of Doing Business din 2014, Myanmar a ocupat, de asemenea, un loc foarte jos.

Conform Declarației privind climatul investițional din 2014, „investitorii se pot confrunta cu corupție atunci când solicită permise de investiții sau când închiriază terenuri în Myanmar.” Sondajele privind întreprinderile din 2014 au raportat că 38,9% dintre oamenii de afaceri se așteptau „să ofere cadouri pentru a obține o licență de funcționare”, în timp ce 55,8% se așteptau „să ofere un cadou pentru a obține un racord electric”, iar 30,1% se așteptau „să ofere cadouri pentru a obține un racord de apă.” Persoanele care solicită licențe de import și export sunt, de asemenea, susceptibile de a fi taxate ilegal.

Fără notificare sau revizuire externă, guvernul din Myanmar promulgă în mod regulat noi reglementări și legi care afectează investitorii străini.

Daniel Barrins de la firma de avocatură , partener al , cu sediul în Australia, a declarat că, din cauza corupției, cetățenii din Myanmar sunt privați de beneficiile investițiilor străine. Potrivit lui Barrins, problemele legate de proprietatea funciară, drepturile de proprietate intelectuală și statul de drept creează dificultăți pentru potențialii investitori străini.

Teren Sub guvernul militar care a condus Myanmar până în 2011, terenurile au fost naționalizate. Potrivit unui raport publicat în octombrie 2015 în The Wall Street Journal, terenurile din Myanmar rămân în mare parte sub controlul armatei și al aliaților săi. În plus, acuzațiile de evacuări forțate sunt încă frecvente în Myanmar.

Industria jadului stanga|miniatura|150x150px| Jad extras în Myanmar Comerțul cu jad reprezintă 48% din PIB-ul oficial al Myanmarului. Un raport din octombrie 2015 al Global Witness a arătat că industria jadului din Myanmar este exploatată de elitele națiunii, inclusiv de liderii militari, traficanții de droguri și liderii de afaceri. Aceasta a fost concluzia unei investigații de un an intitulată „Jade: «Marele secret de stat» al Myanmarului”, care a identificat faptul că mai mulți membri de frunte ai guvernului și economiei naționale au sustras jad în valoare de 31 de miliarde de dolari în 2014, o cifră de aproape jumătate din economia Myanmarului.

Global Witness a estimat că rețelele ilegale din Myanmar au furat jad în valoare totală de 122,8 miliarde USD în deceniul precedent și a susținut că industria jadului din Myanmar este probabil cea mai mare escrocherie cu resurse naturale din istoria recentă. În plus, cele aproape o sută de zăcăminte miniere de jad active sunt situate în zone controlate de aproximativ 10 până la 15 oameni de afaceri care au legături cu armata și, prin urmare, oamenii care trăiesc în aceste zone rămân în sărăcie, în timp ce câțiva oameni de afaceri profită enorm.

Petrol și gaze Legislația din Myanmar prevede ca firmele străine de explorare a petrolului și gazelor care operează în țară să fie asociate cu firme naționale. Aceste acorduri au fost criticate pentru lipsa lor de transparență și responsabilitate.

Exploatarea forestieră

Începând cu 2006, exploatarea forestieră ilegală a reprezentat cel puțin jumătate din exploatarea forestieră din țară. Contrabanda cu lemn peste frontiera chineză este o activitate majoră.

Impozitarea Taxele sunt colectate în mod neregulamentar. Peste o treime dintre respondenții la un sondaj au declarat că se așteaptă de la ei să ofere cadouri în timpul întâlnirilor cu funcționarii fiscali. O întreprindere de mărime medie care își desfășoară activitatea în Myanmar trebuie să efectueze anual 31 de plăți fiscale separate. În medie, aceasta necesită 155 de ore de muncă și implică plata unui impozit în valoare de 48,9% din profiturile anuale.

În aprilie 2014, a intrat în vigoare o nouă Lege fiscală a Uniunii. Aceasta este menită să contribuie la eliminarea corupției în colectarea impozitelor.

Corupția politică