Colibași este un sat din raionul Cahul, Republica Moldova.
Simboluri Stema și drapelul satului au fost aprobate în anul 2014:Decretul Președintelui nr. 2120-VII din 10.06.2016.
Stemă: Pe argint, o moară de apă, roșie. Capul scutului bastilat, roșu, încărcat cu trei flori de nufăr alb (Nymphaea alba), de argint, așezate în fascie. Scutul timbrat de o coroană sătească de aur.
Drapelul satului Colibași reprezintă o pânză pătrată albă, cu cap bastilat roșu, purtând în câmpul alb în mijloc o moară de apă, roșie, iar în capul roșu trei flori de nufăr alb, albe și așezate în fascie.
Istoric Pentru prima dată de așezarea Colibași se pomenește prin hrisoavele din secolul XVII. Oficial, Colibașul a fost pentru prima dată atestat documentar în anul 1711, cu toate că satul era populat cu mult mai devreme. Mulți cercetători leagă denumirea „Colibași” cu valorificarea stepelor sălbatice și a bogățiilor luncii inundabile a Prutului, când ciobanii, mereu în căutare de pășuni bogate, își mânau încoace turmele de oi. Astfel, pe malul stâng al Prutului apar colibe. Stăpânilor care le-au ridicat li se mai spuneau colibași. De aici și denumirea de azi a satului – Colibași.
Prezintă interes și alte versiuni privind originea satului și a denumirii lui. Doctorul în științe istorice V.M. Cabuzan susține, în monografia sa „Narodonasilenie Bessarabskoi oblasti i levoberejnih raionov Pridnestrovia”, că satul purta numele Colibași (Culibași), nume ce ține de jugul turcesc.
În perioada colonizării sudului Basarabiei Colibașul, la fel ca și alte sate din stepa Bugeacului, găzduia originari din Bulgaria și Ucraina și de acum în secolul trecut devine unul dintre cele mai mari din ținut. Începând cu anul 1850 aici locuiau peste 740 de oameni care se îndeletniceau cu aratul pământului și pomicultura.
Populație Satul Colibași este unul din cele mai populate sate din republică. Dacă în anul 1850 aici locuiau peste 740 de oameni, în anii 1970 în Colibași locuiau aproximativ 4.500 de oameni. Numărul populației a continuat să crească și în anii ce au urmat, astfel la ora actuală populația totală a satului este de 6.030 de oameni. Sporul natural al populației pe teritoriul Colibașului a atins valorile maxime în timpul anilor 70–80 ai secolului trecut. În prezent bilanțul natural al populației este negativ: 0,1–0,5 persoane la 1000 locuitori, ceea ce înseamnă că mortalitatea întrece natalitatea. În 2000 au fost înregistrate 59 decese și 48 nașteri, iar în 2005 61 decese și 54 nașteri. Bilanțul natural foarte mic este rezultatul sărăciei și a emigrărilor masive din ultimii ani a populației tinere.
thumb|left|Graficul mișcării naturale a populației satului
Densitatea populației în satul Colibași este de 75–100 locuitori/km², în comparație cu anul 1970 când erau 50–75 locuitori/km². Conform datelor pe anul 2005 înregistrate de primăria Colibașului persoanele de sex feminin sunt mai numeroase în comparație cu cele de sex masculin, respectiv femei 3.062, bărbați 2.968. În istoria Colibașului dintotdeauna s-a menținut această balanță.
99% din locuitorii satului sunt reprezentați de moldoveni și români, celelalte etnii reprezintă 1%, respectiv bulgari, ucraineni, ruși, rromi. Practic aceste etnii nu au influențat populația satului, ci din contra au fost asimilați de către populația autohtonă fiind vorbitori de limbă română.
Din numărul total al populației, 20% au studii superioare, 30% sunt absolvenți ai școlii generale și 50% au studii medii necomplete. În prezent Colibașul are 187 studenți, înmatriculați la diverse facultăți atât din capitală, cât și din centrul raional Cahul. Populația mai în vârstă este cea care deține ponderea cea mai mare a numărului de persoane cu studii incomplete și chiar fără studii.
În ultimii 10-12 ani s-au intensificat mult migrațiile. Oficial, în anul 2005 s-au înregistrat 60 de oameni plecați și 24 veniți, însă în realitate numărul celor plecați este cu mult mai mare. Cei ce pleacă peste hotare la muncă temporară vizează țări precum Rusia, Spania, Portugalia, Israel etc. Acest fapt are ca rezultat scăderea numărului populației satului, scăderea natalității, mărirea numărului populației în vârstă.
Fiind un sat mare, Colibașul dispune de o serie de obiecte culturale. Satul dispune de două grădinițe cu un număr total de 530 copii, dintre care 134 de copii sunt în grupa pregătitoare. În Colibaș activează una dintre cele mai mari școli de pe malul râului Prut. Numărul total al elevilor este de 1099, unde se includ copiii școlii primară, generală și nu în ultimul rând liceul, care și-a căpătat statutul în anul 1998. Liceul teoretic „Vasile Alecsandri” are un număr de 450 elevi, aici făcându-și studiile nu doar copiii din sat, ci și cei din satele vecine Brânza, Vadul-lui-Isac. Unii profesori au înființat diferite cercuri de artă, așa ca: școala muzicală, unde elevii pot învăța pianul, vioara, acordeonul etc.; școala de pictură; școala de dans „Doina Prutului”; școala de limbi străine (engleza și franceza).
Satul dispune și de două biblioteci, a școlii și respectiv a satului. În ultimii ani s-au făcut mai multe donații de carte pentru biblioteca școlii. Biblioteca satului dispune de volume de cărți mai mult în grafia chirilică și limba rusă.
În Colibași funcționează și un spital, care deservește atât populația băștinașă, cât și cea din satele vecine. Aici are loc diagnosticarea, cât și internarea pacienților. Spitalul are aproximativ 150 de locuri. Tot Colibașul este cel care asigură asistență medicală de urgență colibășenilor, vădașilor și brânzenilor. În sat funcționează și un cabinet stomatologic particular, care oferă diverse servicii stomatologice. Tot particulară este și farmacia satului. Atât spitalul, cât și farmacia au fost construite în timpul colhozului, ca ulterior să mai fie reînnoite și reparate.
Majoritatea locuitorilor satului sunt creștini. Numărul mare de locuitori ai satului a determinat existența mai multor înclinări religioase. Casa de cultură dispune de aproximativ 300 de locuri. În prezent casa de cultură este folosită mai mult ca loc de distracție pentru tineretul satului.
Colibașul are 5 magazine alimentare și un magazin comercial, de la care sătenii pot procura diferite produse alimentare și obiecte de uz casnic.
Administrație și politică Componența Consiliului local Colibași (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea: Partid Consilieri Componență Partidul Acțiune și Solidaritate 11 Partidul Democrația Acasă 1 Partidul Liberal Democrat din Moldova 1
Agricultura Agricultura este una din cele mai vechi preocupări cu care se îndeletnicesc colibășenii. Ei cultivă cereale, legume, fructe, culturi tehnice, viță-de-vie. Cercetătorul istoriei Basarabiei A. Scalovschi scria în 1848 că tot drumul districtului Cahul-Prut trecea prin livezi nesfârșite, amintind drumul printre vilele de pe litoralul sudic al Crimeii. Pe atunci satul avea 17.000 pomi fructiferi.
În 1948 nouă familii de colibășeni au hotărât să organizeze un artel agricol. Doar unul avea boroană, altul plug, al treilea cal. În anul următor 27 familii, ajutați de puterea sovietică, au înființat prima gospodărie colectivă numită „Sovetskii Pogranicinic”. Primii colectiviști dispuneau de câteva boroane și pluguri, de 9 boi, 6 vaci și 19 cai. Primele se evaluau în centenare. Abia prin anii 1960 locuitorii au început să dea jos stuful de pe acoperișuri, să-și reconstruiască casele. Tot în această perioadă satul a fost electrificat, s-a început refacerea lui radicală. În același timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor.
Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pământurilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grâu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz.
Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole. Se cultivă soiuri de masă, cât și soiuri pentru fabricarea vinului: Aligote, Caberne, Pinot, Sovinion, Fetească, Merlo, Muscat-de-Hamburg, Muscat-de-Italia, Suruceni, Moldova, Doina etc.
Foarte mică este suprafața ocupată de livezi 30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din totalul terenurilor agricole. În comparație cu suprafața ocupată de livezi din timpul URSS aceasta s-a micșorat aproape de zece ori, de la 280 hectare până la 30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sunt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu.
În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară.
În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi în ultimii 4-5 ani ele s-au mărit, deoarece mulți oameni nu mai au posibilitate să cultive tot pământul pe care-l dețin. În prezent teritoriul pentru pășunatul animalelor este de 818 hectare, ceia ce înseamnă aproximativ 8% din totalul terenurilor agricole. În total aceste suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sunt neînsămânțate.
În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului râului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire.
Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sunt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sunt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sunt ocupate de râpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare.