Gheorghe Adrian (Andreescu) () a fost un politician și general român, ministru de război (în mai multe guverne) și membru de onoare (din 1875) al Academiei Române.Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A

Biografie Revoluția de la 1848 Generalul Gheorghe Adrian a fost pașoptist, înrolat într-una din legiunile lui Avram Iancu (1848 - 1849), după care s-a refugiat în Țara Românească unde a fost integrat în Armata Română avansând până la gradul de general. A fost luat prizonier la 6 mai 1848 la Abrud, de trupele maghiare conduse de maiorul de milițiile lui Hatvani Imre.

A fost eliberat din captivitate la 10 mai 1848, după ce Abrudul a fost cucerit de milițiile românești.

În 1863 a fost dat afară din armată, dar s-a angajat din nou în aceasta în 1866.

Carieră militară A fost comandant și profesor de artă militară la Școala Militară de Ofițeri din Iași, aghiotant domnesc, ministru de Război al Moldovei între 1859-1861, al Munteniei între 1860-1861 și al României între 1867-1868.

În perioada - 28 iulie 1860 - 16 aprilie 1861; 24 mai 1867 - 11 august 1868 a fost Ministrul Apărării Naționale în cadrul Principatelor Unite.

Teoretician militar, a scris câteva lucrări militare ca: Idee răpide despre resbelul de partizani, Instrucțiuni asupra servițiului de campanie și Manual de fortificațiunea pasageră (1853).

Generalul Gheorghe Adrian a fost căsătorit cu Elena Sturdza.

Înmormântat în Cimitirul Bellu din București.Bezviconi, Gheorghe (1972). Necropola Capitalei. Bucureşti: Institutul de Istorie „N. Iorga”. p. 47.

Casa sa din București A locuit în București; "Frumoasa casă a Generalului George Adrian se regăsește cu numărul poștal Povernei, nr.2, încă de pe vremea planurilor cadastrale din 1911. Proiectul casei a fost făcut de arhitectul Louis Pierre Blanc, execuția sa realizându-se între 1885-1889 aceasta casă numărându-se printre cele mai timpurii lucrări ale arhitectului, făcute în țara noastră. Silvia Colfescu, autoarea "București: Ghid turistic, istoric, artistic" spune că această clădire este foarte importantă pentru istoria arhitecturii românești: "Clădirea prezintă o importanță cu totul deosebită din punct de vedere al istoriei arhitecturii Capitalei, fiind una dintre rarele case bucureștene păstrate din perioada de trecere de la stilul academist, caracteristic celei de a doua jumătăți a sec. XIX, la stilul național al perioadei următoare, cunoscut și sub numele de stil neo-românesc și ilustrat cu precădere de arhitecții Ion Mincu, P. Smărăndescu, State Balosin, Arghir Culina etc. Arhitectul Louis Blanc a mai construit numai una sau doua case în stil național".

Note

Vezi și Lista membrilor Academiei Române

Categorie:Nașteri în 1820 Categorie:Decese în 1889 Categorie:Decese pe 15 octombrie Categorie:Generali români din secolul al XIX-lea Categorie:Guvernele Constantin Kretzulescu Categorie:Guvernele Manolache Costache Epureanu Categorie:Guvernele Mihail Kogălniceanu Categorie:Guvernele Nicolae Golescu Categorie:Guvernele Ștefan Golescu Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române Categorie:Miniștrii apărării naționale Categorie:Participanți la Revoluțiile de la 1848 Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu