miniatura| Întreprinderi mici pe strada Dalrymple din Girvan, Scoția Întreprinderile mici sunt tipuri de corporații, parteneriate sau întreprinderi individuale care dețin un număr mic de angajați și/sau venituri anuale mai mici decât cele ale unei întreprinderi sau corporații de dimensiuni normale. Întreprinderile sunt definite ca fiind „mici” în ceea ce privește posibilitatea de a solicita sprijin guvernamental și de a beneficia de o politică fiscală preferențială. Caracteristicile variază în funcție de țară și de sectorul economic. Întreprinderile mici au în jur de cincisprezece angajați în conformitate cu (Legea muncii echitabile din 2009) din Australia, cincizeci de angajați în conformitate cu definiția utilizată de Uniunea Europeană și mai puțin de cinci sute de angajați pentru a se califica pentru o parte din programele (Administrația întreprinderilor mici) din Statele Unite ale Americii. În ciuda faptului că întreprinderile mici pot fi clasificate și în funcție de alte criterii, cum ar fi veniturile anuale, livrările, vânzările, activele, venitul brut anual, venitul net, profitul net, numărul de angajați este una dintre cele mai utilizate măsuriK. Hillstrom, and L. C. Hillstrom, eds. Encyclopedia of Small Business (Gale, 2 vol. 2nd ed. 2002)..
În multe țări, întreprinderile mici au drept obiect de activitate furnizarea de servicii sau vânzarea cu amănuntul, fiind reprezentate, de exemplu, de magazinele de cartier, micile magazine alimentare, brutăriile sau magazinele cu delicatese, frizerii sau meseriași (de exemplu, dulgheri, electricieni), restaurante, moteluri, fotografi, întreprinderile de producție la scară foarte mică și întreprinderile legate de internet, cum ar fi design-ul web sau programarea pe calculator. Unii profesioniști operează ca întreprinderi mici, cum ar fi avocații, contabilii, stomatologii, medicii și dezvoltatorii (deși acești profesioniști pot lucra, de asemenea, și pentru organizații sau companii mari). Întreprinderile mici variază foarte mult în ceea ce privește dimensiunea, veniturile și autorizația de funcționare, atât în cadrul unei țări, cât și de la o țară la alta. Unele întreprinderi mici, cum ar fi o afacere de contabilitate la domiciliu, pot avea nevoie doar de o autorizație de funcționare. Pe de altă parte, alte întreprinderi mici, cum ar fi creșele, căminele de bătrâni și restaurantele care servesc băuturi spirtoase, sunt reglementate mai strict și pot necesita inspecții și certificări din partea diferitelor autorități guvernamentale.
Caracteristici miniatura| Întreprinderi mici din zona centrală din São Paulo Cercetătorii și analiștii întreprinderilor mici sau administrate de proprietari consideră, în general că formele organizatorice nominale (de exemplu, parteneriatul, întreprinderile individuale sau corporația), precum și limitele juridice și contabile ale firmelor administrate de proprietari sunt mereu criteriul semnificativ. Cu toate acestea, deseori, proprietarii-managerii nu fac distincție între interesele lor personale și cele profesionale. De asemenea, creditorii depășesc deseori limitele organizaționale (corporative), solicitând garanții personale sau acceptând drept garanții active deținute în mod privat. Din cauza acestui comportament, este posibil ca cercetătorii și analiștii să fie precauți în evaluarea tipurilor organizaționale și a limitelor implicite legate de firmele administrate de proprietar, luând în calcul datele contabile tradiționale, dar și studiile care tratează firma așa cum este definită de o structură organizatorică formală.
Noțiunile de întreprinderere mică, activitate independentă, antreprenoriat și startup miniatura| Portici di Sottoripa, Genova, Italia. Galeriile tind să formeze grupuri de proprietari de afaceri mici în timp. Noțiunile de întreprindere mică, activitate independentă, antreprenoriat și startup se suprapun, dar prezintă și deosebiri importante. Aceste patru concepte sunt adesea confundate. Diferențele lor principale pot fi rezumate astfel:
activitate independentă: o organizație creată în primul rând pentru a asigura un venit fondatorilor (exemplu: activități ale unui întreprinzător individual). antreprenoriat: toate organizațiile noi. startup: o nouă organizație creată pentru a se dezvolta (și pentru a avea angajați). întreprindere mică: o organizație de dimensiuni reduse (din punct de vedere al numărului de angajați sau al veniturilor), care poate avea sau nu intenția de a se dezvolta mai departe.
Multe întreprinderi mici sunt întreprinderi individuale în care operează doar proprietarul, dar multe dintre ele au și alți angajați. Unele întreprinderi mici care oferă un produs, un proces sau un serviciu nu au ca obiectiv principal creșterea. În schimb, o afacere care este creată pentru a deveni o firmă mare este cunoscută sub numele de întreprindere nou înființată. Aceasta are ca obiectiv creșterea și oferă adesea un produs, un proces sau un serviciu inovator. Antreprenorii de întreprinderi nou înființate urmăresc, de obicei, extinderea companiei prin aducerea mai multor angajați, realizarea de vânzări internaționale și așa mai departe, proces care este adesea, dar nu întotdeauna, finanțat cu ajutorul capitalului de risc și a investițiilor providențiale . Antreprenorii de succes au capacitatea de a conduce o afacere într-o direcție pozitivă printr-o planificare corespunzătoare, adaptându-se la mediile în schimbare și înțelegându-și propriile puncte forte și puncte slabe. Poveștile de succes spectaculoase provin de la întreprinderile nou înființate care s-au extins. Exemple ar fi Microsoft, Genentech și Federal Express, care întruchipează explorarea unor idei de afaceri noi pentru întreprinderile mici.
Activitatea independentă oferă locuri de muncă în primul rând fondatorilor. Antreprenoriatul se referă la toate întreprinderile noi, inclusiv la activitățile independente și la întreprinderile care nu intenționează să se dezvolte sau să își schimbe forma de organizare, în timp ce sintagma de întreprinder nou înființată se referă la întreprinderile noi care intenționează să se dezvolte dincolo de fondatori, să aibă angajați și să se extindă.
Definirea dimensiunilor Definiția juridică a termenului „întreprindere mică” variază în funcție de țară și de sectorul de activitate. Pe lângă numărul de angajați, criteriile utilizate pentru clasificarea micilor întreprinderi includ vânzările anuale (cifra de afaceri), valoarea activelor și profitul net (bilanț), singure sau ca un melanj de factori.
În India, toate întreprinderile de producție și de servicii care au investiții „Nu mai mari de 100 milioane de rupii” și o cifră de afaceri anuală „nu mai mare de 500 milioane de rupii” intră în această categorie. În Statele Unite, (Administrația pentru întreprinderile mici) stabilește standardele pentru dimensiunea întreprinderilor mici în funcție de fiecare sector în parte, dar, în general, definește o întreprindere mică ca având mai puțin de 500 de angajați pentru întreprinderile de producție și mai puțin de 7,5 milioane de dolari în încasări anuale pentru majoritatea întreprinderilor care nu sunt producătoareSmall Business Administration. Summary of Size . Definiția poate varia în funcție de circumstanțe; de exemplu, o mică întreprindere care are mai puțin de 25 de angajați cu normă întreagă, cu salarii medii anuale sub 50.000 de dolari se califică pentru un credit fiscal în cadrul proiectului privind reforma sistemului de sănătate (Legea privind protecția pacienților și îngrijirea la prețuri accesibile)Small Business Health Care Tax Credit for Small Employers. IRS.. Prin comparație, o întreprindere medie sau mijlocie are mai puțin de 500 de angajați. Uniunea Europeană definește, în general, o întreprindere mică ca fiind una care are mai puțin de cincizeci de angajați și o cifră de afaceri sau un bilanț mai mic de 10 milioane de euroEuropean Commission, What is an SME? accessed 18 October 2017, dar Comisia Europeană a inițiat o revizuire a acestei definițiiEuropean Commission, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs Revision of the EU SME Definition: Inception Impact Assessment, accessed 18 October 2017. Prin comparație, o întreprindere mijlocie are mai puțin de 250 de angajați și o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro sau un bilanț mai mic de 43 milioane de euroEuropean Commission, What is an SME? accessed 18 October 2017. În Australia, o afacere mică este definită de (Legea muncii echitabile din 2009) ca fiind una cu mai puțin de 15 angajați, deși Biroul Australian de Statistică folosește ca prag mai puțin de 20 de angajați. Prin comparație, o întreprindere medie sau o întreprindere mijlocie are mai puțin de două sute de angajați. În Africa de Sud, Legea Națională de Reglementare a Întreprinderilor Mici (Legea 26 din 2003) definește întreprinderile într-o varietate de moduri, utilizând cinci criterii stabilite anterior prin Legea Națională a Întreprinderilor Mici (Legea 102 din 1996) și anume, clasificarea standard a sectoarelor și subsectoarelor industriale, mărimea clasei, echivalentul angajaților salariați, cifra de afaceri și valoarea activelor, excluzând proprietatea fixăBanking Association South Africa, Small Business Definition , accessed 18 October 2017.
Întreprinderile mici, de obicei, nu domină în domeniul lor .
Următorul tabel servește drept ghid pentru nomenclatura dimensiunii întreprinderilor.
Tipuri de întreprinderi (în funcție de numărul de angajați) AUSSUACAN UEFoarte mică/micro 1-2 1-6 1-4 <10 Mică <15 <250 1-99 <50 Medie <200 <500 100-499 <250 Mare <500 <1000 >500 <1000Companie de mari dimensiuni >500 >1000 N / A >1000
Majoritatea căsuțelor reflectă mărimi nedefinite în legislație. Unele întreprinderi au parametri economici multipli, de exemplu: în funcție de industrie, profituri sau cotă de piață.
Date demografice În anul 2016, a fost publicat un studiu care a examinat datele demografice ale proprietarilor de mici întreprinderi. Studiul a arătat că mai mult de jumătate din proprietarii de mici întreprinderi americani aveau o vârstă mai mare de 50 de ani. Vârstele acestora au fost distribuite în felul următor: 51% din proprietari aveau peste 50 de ani, 33% dintre aceștia între 35-49 de ani, iar 16% aveau vârsta sub 35 de ani. În ceea ce privește sexul, 55% dintre întreprinderi erau deținute de bărbați, 36% de femei iar 9% dintre întreprinderi erau deținute atât de bărbați, cât și de femei. În ceea ce privește rasa: 72% erau albi/caucazieni, 13,5% erau latino-americani, 6,3% erau afro-americani, 6,2% erau asiatici și 2% alte rase. În ceea ce privește nivelul de educație, 39% aveau o diplomă de licență sau de nivel mai înalt, 33% au studiat la universitate în trecut, iar 28% aveau cel puțin o diplomă de liceu.
Statisticile recensământului realizat în Statele Unite ale Americii pentru anii 2014 și 2015 evidențiază numărul de femei care dețin mici întreprinderi în funcție de dimensiune. Statisticile arată procentajul deținut de femei împreună cu numărul de angajați (inclusiv proprietarul). În general, cu cât afacerea este mai mică, cu atât este mai probabil ca aceasta să fie deținută de către o femeie. Informațiile arată ca aproximativ 22% dintre întreprinderile mici care au între 100 și 500 de angajați sunt deținute de către femei, procent care crește cu cât afacerea este mai mică. 41% dintre afacerile care au între 2 și 4 angajați sunt conduse de către femei, iar în cazul afacerilor cu o singură persoană, acestea sunt deținute în 51% din cazuri de către femei.
Afacere de tip franciză