Phil Hartman

Philip Edward Hartman (născut Hartmann; ) a fost un actor, comedian, scenarist și designer grafic canadian-american. Hartmans-a născut în , Ontario, iar familia sa s-a mutat în Statele Unite când acesta avea zece ani. După ce a absolvit cu o diplomă în , a realizat coperți de albume pentru formații precum și America. În 1975, s-a alăturat grupului de comici și l-a ajutat pe actorul Paul Reubens să-și dezvolte personajul . Hartman a contribuit la scenariul filmului și l-a interpretat pe căpitanul Carl în emisiunea .

În 1986, acesta s-a alăturat emisiunii de comedie Saturday Night Live (SNL) și a rămas timp de opt sezoane. Supranumit „Glue”, Hartman a câștigat un în 1989 pentru contribuțiile sale la SNL. De asemenea, l-a interpretat pe Bill McNeal în sitcomul NewsRadio, a fost vocea personajelor Lionel Hutz și Troy McClure în Familia Simpson și a avut în roluri secundare în filmele , Jingle All the Way și .

După două divorțuri, Hartman s-a căsătorit cu Brynn Omdahl în 1987. Cu toate că au avut doi copii, relația lor a fost una zbuciumată, Brynn fiind dependentă de droguri și alcool. În 1998, în timp ce Phil dormea, aceasta l-a împușcat mortal, iar apoi s-a sinucis. După moartea sa, Hartman a fost omagiat de colegi și admiratori. Dan Snierson de la Entertainment Weekly a declarat că Hartman era „ultima persoană despre care te așteptai să citești în titlurile senzaționale din ziarul tău matinal... un individ obișnuit, iubit de toți colegii săi de muncă”.Snierson, Dan (June 12, 1998). "Man Of A Thousand Voices". Entertainment Weekly. Archived from the original on October 30, 2014. Retrieved October 12, 2008. Numele său a fost inclus postum pe (2012) și Hollywood Walk of Fame (2014).

Biografie Hartman s-a născut Philip Edward Hartmann (mai târziu a elininat un „n” din nume) pe 24 septembrie 1948 în . A fost al patrulea dintre cei opt copii ai lui Doris Marguerite (născută Wardell; 17 iulie 1919-15 aprilie 2001) și Rupert Loebig Hartmann (8 noiembrie 1914 - 30 aprilie 1998),U.S., Social Security Death Index, 1935–2014 ambii vânzători de materiale de construcție. Familia era de credință catolică. În copilărie, Hartman s-a simțit privat de dragostea părintească: „Presupun că nu am obținut ceea ce îmi doream din partea familiei, așa că am început să caut dragoste și atenție în altă parte”.

Hartman avea 10 ani când familia s-a mutat în Statele Unite. Familia a locuit la început în , apoi în și în cele din urmă s-a stabilit pe , unde acesta a urmat . După absolvire, a studiat arta la , însă a renunțat la studii în 1969 pentru a deveni al unei formații rock. A revenit pe băncile școlii în 1972 și a studiat arte grafice la . A realizat reclame, logoul formației și peste 40 de coperți de albume.Snierson, Dan (June 12, 1998). "Man Of A Thousand Voices". Entertainment Weekly. Archived from the original on October 30, 2014. Retrieved October 12, 2008. La sfârșitul anilor 1970, a avut prima sa apariție televizată într-un episod din .

Cariera

The Groundlings și Pee-Wee Herman (1975–1985) În 1975, Hartman început să participe la cursuri de comedie organizate de grupul californian de comici . În timp ce privea spectacolul lor de improvizație, acesta s-a urcat brusc pe scenă și s-a alăturat grupului. A apărut pentru prima dată pe micile ecrane în filmul australian din 1978. A young Phil Hartman cameos, part of a larger group of Groundlings cadets that filled in as extras După câțiva ani de instrucție, acesta a devenit în mod oficial membru al The Groundlings, iar în 1979 era deja una dintre vedetele grupului. De asemenea, a reproiectat logoul și produsele grupului.

Odată devenit membru, Hartman s-a împrietenit cu Paul Reubens, cei doi colaborând frecvent la scrierea glumelor. Au creat împreună personajul și au dezvoltat emisiunea . Acesta l-a interpretat pe căpitanul Carl în cadrul spectacolului și și-a reluat rolul în serialul de televiziune pentru copii . Reubens și Hartman au avut roluri cameo în filmul din 1980. Hartman a contribuit la scenariul lungmetrajului Aventurile lui Pee-Wee din 1985 și a avut un rol cameo ca reporter.Snierson, Dan (June 12, 1998). "Man Of A Thousand Voices". Entertainment Weekly. Archived from the original on October 30, 2014. Retrieved October 12, 2008. A luat în considerare să renunțe la actorie la vârsta de 36 de ani, deoarece își găsea foarte greu de lucru, însă succesul filmului Aventurile lui Pee-Wee i-a schimbat părerea. După o neînțelegere cu Reubens, a părăsit proiectul Pee-Wee Herman și s-a dedicat altor roluri.

Hartman a avut mai multe roluri minore în filme precum și . De asemenea, a lucrat ca actor de voce în seriale de televiziune animate, inclusiv în Smurfs, , The 13 Ghosts of Scooby-Doo și (Henry Mitchell și George Wilson).

Saturday Night Live (1986–1994) Hartman a participat la un casting pentru un loc în distribuția Saturday Night Live (SNL) în cel de- al emisiunii.Snierson, Dan (June 12, 1998). "Man Of A Thousand Voices". Entertainment Weekly. Archived from the original on October 30, 2014. Retrieved October 12, 2008. Acesta a fost recomandat de colegii din The Groundlings, membrii SNL Jon Lovitz și , respectiv regizoarea Penny Marshall a lungmetrajului Jumpin' Jack Flash. Hartman a declarat pentru Los Angeles Times că „am vrut să ajung la [SNL], deoarece îmi doream ca prin această expunere să obțin credibilitate la box-office, iar apoi să-mi pot scrie propriile filme”. În cele opt sezoane ale serialului, Hartman a devenit cunoscut pentru pantomimele sale și a interpretat peste 70 de personaje diferite. Printre personajele SNL originale se numără și . Acesta i-a imitat pe Frank Sinatra, Ronald Reagan, , Barbara Bush, Charlton Heston, Kelsey Grammer, Michael Caine, Oliver Stone, , Telly Savalas, , Kirk Douglas și Bill Clinton.

Hartman l-a imitat pentru prima dată pe Bill Clinton într-un episod din . Când l-a întâlnit pe acesta în 1993, Hartman i-a spus: „Bănuiesc că vă datorez câteva scuze”, adăugând ulterior că „uneori [ma simțeam] puțin vinovat pentru [imitarea lui Clinton]”. Clinton însă nu s-a simțit jignit și i-a trimis acestuia o fotografie semnată cu textul „. Și ești OK în general”. Hartman a copiat „sindromul picături postnazale” de care suferea președintele, vocea sa „ușor aspră” și o parte din gesturile sale. Acesta a refuzat să poarte o proteză nazală, deoarece a considerat că atrăgea prea mult atenția. În schimb, purta o perucă, își vopsea sprâncenele și folosea machiaj pentru a-și scoate în evidență nasul.

Conform cărții de , porecla lui Hartman - „Glue” - a fost inventată de Adam Sandler. Totuși, conform lucrării You Might Remember Me: The Life and Times of Phil Hartman de Mike Thomas, autor și scriitor pentru Chicago Sun-Times, porecla a fost creată de , membră SNL și partenera lui Hartman pe micul ecran. Hartman i-a ajutat adesea pe ceilalți membri ai distribuției; de exemplu, a ajutat-o pe Hooks să-și depășească . Conform creatorului SNL , a primit porecla „Glue”, deoarece „a păstrat unitatea între membrii distribuției serialului. A oferit mult și a cerut foarte puțin în schimb. Era foarte independent.” Hartman a câștigat la categoria „” împreună cu ceilalți scenariști ai emisiunii în 1989. A fost nominalizat la aceeași categorie în 1987 și independent în 1994 la categoria „”.

Până în 1993, aproape toți colegii din primul său an la SNL au părăsit emisiunea, inclusiv Jon Lovitz, Jan Hooks și . Conform acestuia, „a fost dificil să-i văd plecând, deoarece consideram că toți facem parte din echipa care a salvat serialul”. În cele din urmă, Hartman a ales să părăsească serialul în 1994; a declarat că stilul său de umor era incompatibil cu comedia mai puțin intelectuală a unor noi membri precum Adam Sandler. Acesta plănuise inițial să părăsească serialul în 1991, dar Michaels l-a convins să rămână. Jay Leno i-a oferit rolul de partener în emisiunea The Tonight Show, dar Hartman a optat să rămână la SNL. NBC l-a convins să rămână la SNL și i-a promis că va avea propriul show de comedie. Totuși, rețeaua a decis într-un final să renunțe la emisiunile de varietate, fiindcă nu era foarte populare. Într-un interviu din 1996, Hartman a remarcat că decizia l-a mulțumit, fiind conștient de nivelul de muncă necesar pentru organizarea săptămânală a unei astfel de emisiuni. În 1998, acesta a recunoscut într-un interviu că îi era dor să lucreze pentru Saturday Night Live, însă a considerat mutarea din New York City în California de Sud drept o decizie corectă.

NewsRadio (1995–1998) Hartman a devenit una dintre vedetele sitcomului NBC NewsRadio în 1995. Atras de scenariul emisiunii și de sa, a fost de acord să-l interpreteze pe crainicul radio Bill McNeal. Hartman a câștigat aproximativ pentru fiecare episod. Deși serialul a fost apreciat de critici, nu a avut niciodată ratinguri mari și era amenințat în mod regulat cu anularea. După încheierea celui de-al patrulea sezon, Hartman a declarat că „nu suntem foarte populari”, dar sunt „99% sigur” că serialul va avea un al cincilea sezon. Acesta criticase public decizia NBC de a schimba în repetate rânduri intervalul de difuzare al serialului, însă și-a regretat ulterior vorbele, spunând că „acesta este un sitcom, pentru numele lui Dumnezeu, nu o intervenție pe creier”. Deși serialul a avut un al cincilea sezon, Hartman a fost ucis înainte să înceapă producția acestuia. Acesta a fost nominalizat postum la Premiul Primetime Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o serie de comedie în 1998 pentru contribuțiile sale la NewsRadio, dar a pierdut în fața lui .

Familia Simpson (1991–1998) Hartman a fost vocea a numeroase personaje din serialul animat Familia Simpson.Snierson, Dan (June 12, 1998). "Man Of A Thousand Voices". Entertainment Weekly. Archived from the original on October 30, 2014. Retrieved October 12, 2008. Prima sa apariție a fost în episodul „” din sezonul doi în rolul avocatului Lionel Hutz. De asemenea, acesta l-a interpretat pe Troy McClure, (o singură dată) și alte personaje minore.Groening, Matt; Brooks, James L.; Jean, Al; Cartwright, Nancy. (2003). Commentary for "Bart the Murderer", in The Simpsons: The Complete Third Season [DVD]. 20th Century Fox. Deși urma să aibă rol de actor-invitat, lui Hartman i-a plăcut să lucreze la Familia Simpson, iar personalul a dezvoltat mai multe scene pentru personajele sale. I-a plăcut să-l interpreteze pe McClure și obișnuia să distreze publicul serialului NewsRadio cu această voce în pauzele dintre filmări. Conform lui Hartman, „fanii mei preferați sunt fanii Troy McClure”; mai mult, acesta imită vocea personajului „din dragostea pură.”

Hartman a fost popular în rândul personalului Familiei Simpson. și erau impresionați de munca sa și îl chemau la înregistrări cât se poate de des. Pentru a-i oferi lui Hartman un rol mai important, au creat episodul „” și au dezvăluit istoricul personajului Troy McClure.Weinstein, Josh; Oakley, Bill; Silverman, David; Goldblum, Jeff. (2006). Commentary for "A Fish Called Selma", in The Simpsons: The Complete Seventh Season [DVD]. 20th Century Fox Matt Groening, creatorul serialului, a declarat că rolurile de voce ale acestuia ar putea produce „cantitatea maximă de umor” indiferent de replica pronunțată. Înainte de moartea sa, Hartman lua în considerare dezvoltarea unui lungmetraj despre Troy McClure. O mare parte din membrii personalului Familiei Simpson erau entuziasmați de proiect și erau dispuși să-l ajute.Oakley, Bill. (2006). Commentary for "Homerpalooza", in The Simpsons: The Complete Seventh Season [DVD]. 20th Century Fox Potrivit acestuia, „aștepta cu nerăbdare [realizarea] lungmetrajului lui McClure” și era pregătit să cumpere el însuși drepturile pentru a-l realiza.

Alte proiecte