miniatura|250x250px| Corpurile civililor împușcați de soldații ruși zac pe o stradă din Bucea pe 3 aprilie 2022. Mâinile uneia dintre victime sunt legate la spate. miniatura|250x250px| Civili uciși și mașini distruse în loviturile cu rachete rusești asupra Kievului, 10 octombrie 2022 De la începutul începutul invaziei ruse în Ucraina în 2022, armata și autoritățile ruse au comis crime de război, cum ar fi atacuri deliberate împotriva țintelor civile, inclusiv asupra spitalelor, facilităților medicale și asupra rețelei energetice; atacuri nediscriminatorii asupra zonelor dens populate; răpirea, torturarea și uciderea civililor; deportări forțate; violență sexuală; distrugerea patrimoniului cultural; și uciderea și torturarea prizonierilor de război ucraineni.

La 2 martie 2023, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) a deschis o anchetă completă cu privire la acuzațiile trecute și prezente de crime de război, crime împotriva umanității sau genocid comise în Ucraina de către orice persoană începând cu 21 noiembrie 2013, a creat o metodă online pentru persoanele care dețin dovezi de a iniția contactul cu anchetatorii și a trimis o echipă de anchetatori, avocați și alți profesioniști în Ucraina pentru a începe colectarea de probelor. Alte două agenții internaționale independente investighează, de asemenea, încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în zonă: Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina, instiuită de Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului la 4 martie 2022, și Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, desfășurată de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. Aceasta din urmă a început să monitorizeze încălcările drepturilor omului de către toate părțile în 2014 și angajează aproape 60 de observatori ai drepturilor omului ai ONU. La 7 aprilie 2022, Organizația Națiunilor Unite a suspendat Rusia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Până la sfârșitul lunii octombrie, procuratura ucraineană documentase 39.347 de presupuse crime de război rusești, identificase peste 600 de suspecți și inițiase proceduri împotriva a aproximativ 80 dintre aceștia.

La 17 martie 2023, CPI a emis mandate de arestare împotriva lui Vladimir Putin și pentru acuzații de implicare în crima de război de răpire a copiilor în timpul invaziei din Ucraina.

Acuzațiile împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei au inclus maltratarea și execuția prizonierilor de război ruși.

Arme interzise Potrivit Ucrainei, forțele ruse au folosit arme chimice de 465 de ori între 24 februarie 2022 și decembrie 2023, inclusiv grenade K-51, grenade RGR, grenade cu gaz de mână Drofa-PM și grenade cu gaz RG-VO, care conțin o substanță chimică necunoscută. Forbes au raportat că acestea au folosit probabil gaz CS (gaz lacrimogen). citing

În mai 2024, Departamentul de Stat al Statelor Unite a impus noi sancțiuni împotriva entităților și persoanelor fizice din Rusia din cauza utilizării cloropicrinei de către forțele ruse împotriva trupelor ucrainene.

Răpire și deportare Curtea Penală Internațională recunoaște răpirea și deportarea ca o crimă de război, iar strămutarea forțată a copiilor ca o formă de genocid.

Răpirea copiilor ucraineni

Potrivit autorităților ucrainene, forțele ruse au răpit peste 121.000 de copii ucraineni și i-au deportat în provinciile estice ale Rusiei. Părinții unora dintre acești copii au fost uciși de armata rusă. Duma de Stat a Rusiei a inițiat o legislație pentru a oficializa „adopția” acestor copii.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a condamnat acest act ca o „amenințare flagrantă de adopție ilegală a copiilor ucraineni de către cetățeni ruși, fără respectarea procedurilor necesare stabilite de legislația ucraineană”. Ministerul a făcut apel la organismele Organizației Națiunilor Unite să intervină pentru a facilita întoarcerea acestor copii în Ucraina.

La 1 iunie 2022, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a acuzat Rusia de deportarea forțată a peste 200.000 de copii din Ucraina, inclusiv orfani și copii separați de familiile lor. El a descris această acțiune drept o „crimă de război odioasă” și o „politică criminală”, menită nu numai să fure oameni, ci și să-i facă pe deportați să uite de Ucraina și să împiedice capacitatea lor de a se întoarce.

Potrivit oficialilor ucraineni și a doi martori, forțele ruse au deportat cu forța mii de locuitori din Ucraina în Rusia în timpul asediului de la Mariupol. La 24 martie, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a susținut că armata rusă a deportat cu forța aproximativ 6.000 de locuitori din Mariupol ca „ostatici” și a pus mai multă presiune pe Ucraina. Mariupol au avut posibilitatea de a „alege în mod voluntar” dacă să fie evacuați către teritoriul controlat de Ucraina sau de Rusia și că, până la 20 martie, aproximativ 60.000 de locuitori din Mariupol au fost „evacuați în Rusia”. Human Rights Watch nu a fost în măsură să verifice aceste relatări.

Ambasada SUA la Kiev a citat Ministerul ucrainean de Externe, afirmând că 2.389 de copii ucraineni au fost luați ilegal din Donețk și Lugansk și duși în Rusia.

La 24 martie, ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului a declarat că peste 402.000 de ucraineni au fost duși cu forța în Rusia, inclusiv aproximativ 84.000 de copii. Autoritățile ruse au declarat că peste 384.000 de persoane, inclusiv peste 80.000 de copii, au fost evacuate în Rusia din Ucraina și din republicile autoproclamate Donețk și Lugansk.

Deportarea persoanelor protejate, cum ar fi civilii, în timpul războiului este interzisă de articolul 49 din cea de-a patra Convenție de la Geneva. La 7 iunie, specialistul Human Rights Watch a subliniat acest lucru, reiterând că deportarea forțată involuntară este în sine o crimă de război și a solicitat Rusiei să pună capăt acestei practici. În plus, Human Rights Watch și Kharkiv Human Rights Protection Group au raportat cazuri în care refugiații au fost intimidați și presați să implice personalul Forțelor Armate ale Ucrainei în crime de război în cadrul unor lungi ședințe de interogatoriu, inclusiv în cazul atacului aerian asupra teatrului Mariupol. +Deportări ca urmare a invaziei rusești din Ucraina din 2022 Perioada de timp Deportați Sursă 18 februarie 90.000 (DNR și LNR) Ombudsmanul Ucrainei 24 februarie – 24 martie 2022 402.000 Ombudsmanul Ucrainei 24 februarie – 11 aprilie 2022 700.000 Ombudsmanul Ucrainei 24 februarie – 28 aprilie 2022 1.000.000 Ombudsmanul Ucrainei

Detenția arbitrară și dispariția forțată În martie 2022, Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a raportat 270 de cazuri de detenție arbitrară și dispariție forțată a civililor, dintre care opt au fost găsiți morți ulterior. OHCHR a informat Consiliul pentru Drepturile Omului că detenția arbitrară a civililor, inclusiv a 21 de jurnaliști și activiști ai societății civile, a devenit „generalizată” pe teritoriul controlat de forțele ruse și de grupurile armate afiliate. Nouă dintre aceștia ar fi fost deja eliberați. Misiunea de monitorizare a drepturilor omului a verificat, de asemenea, arestarea și detenția a 24 de funcționari publici și agenți civili, inclusiv trei primari, de către forțele armate ruse și grupurile armate afiliate ale republicilor autoproclamate Lugansk și Donețk.

Dreptul internațional umanitar permite internarea civililor în timpul unui conflict armat numai atunci când aceștia reprezintă în mod individual o amenințare la adresa securității, iar toate persoanele reținute al căror statut de prizonier de război (PoW) este îndoielnic trebuie tratate ca prizonieri de război în temeiul Convenției de la Geneva până la stabilirea statutului lor. Rapoartele privind civili dispăruți, majoritatea bărbați, au fost numeroase la vest de Kiev pe măsură ce trupele ruse s-au retras. O femeie din Makariv a declarat reporterilor că a văzut cum soldații ruși i-au luat ginerele din casă sub amenințarea armei și că acesta nu a mai fost văzut de atunci. Un alt bărbat a dispărut în Șpakî, în timp ce încerca să livreze benzină unui prieten. Doar mașina sa arsă și plină de gloanțe a fost găsită ulterior de trupele ucrainene.

La 5 iulie 2022, Consiliul pentru Drepturile Omului a declarat că detenția arbitrară a civililor a devenit „larg răspândită” OHCHR a raportat, de asemenea, că de la începutul invaziei Serviciul de Securitate al Ucrainei și Poliția Națională au arestat peste o mie de susținători proruși și că 12 cazuri ar putea fi considerate dispariții forțate de către organele ucrainene de aplicare a legii.

La 15 mai 2022, 62 de victime (44 de bărbați și 18 femei) ale dispariției forțate fuseseră eliberate de grupuri armate ruse și afiliate Rusiei. Cel mai adesea, victimele au fost eliberate în cadrul unor „schimburi de prizonieri” între Rusia și Ucraina. Potrivit OHCHR, astfel de schimburi ar putea constitui cazuri de luare de ostatici; în cazul în care eliberarea de către Rusia a civililor ucraineni deținuți a fost condiționată de eliberarea de către Ucraina a prizonierilor de război ruși, acest lucru, în cazul unui conflict armat, reprezintă o crimă de război.

Lagăre de filtrare

Persoanele evacuate din Mariupol și-au exprimat îngrijorarea cu privire la tratamentul aplicat de trupele ruse celorlalți evacuați într-un lagăr de filtrare rusesc care ar fi adăpostit civili până la evacuarea lor. Oficialii ucraineni au numit lagărele ca fiind similare cu „lagărele de concentrare moderne”. Refugiații au raportat torturi și omoruri în taberele de filtrare, în special în Mariupol, inclusiv bătăi, electrocutare și sufocare cu pungi de plastic pe cap.

Refugiaților li s-au luat amprentele, au fost fotografiați din toate părțile și li s-au verificat telefoanele. Oricine era considerat un „nazist ucrainean” era dus la Donețk pentru interogatoriu. Refugiații au declarat reporterilor că taberele nu aveau produse de primă necesitate și că majoritatea evacuărilor au forțat refugiații să intre în Rusia.

La 5 iulie, OHCHR și-a exprimat îngrijorarea cu privire la locul și tratamentul celor aflați încă în procesul de filtrare, care ar putea fi deținuți în locații necunoscute cu risc ridicat de tortură și rele tratamente.

Atacurile asupra civililor

miniatura| Clădiri rezidențiale bombardate în Kiev, 14 martie 2022 miniatura| Un civil ucrainean ucis în timpul bombardamentelor rusești de la Cernihiv, 28 februarie 2022 miniatura| Pagube la o clădire rezidențială din Zaporijjea, controlată de Ucraina, în urma atacului aerian din 9 octombrie 2022 miniatura| Trupul unui copil ucis într-un atac cu rachete rusești asupra centrului orașului Vinîțea miniatura|300x300px|Bombardarea Administrației regionale Harkov Carta Curții Penale Internaționale definește atacurile împotriva infrastructurii civile drept crime de război. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a declarat că Rusia a efectuat atacuri și lovituri nediscriminatorii asupra bunurilor civile, cum ar fi case, spitale, școli și grădinițe. La 25 februarie, Amnesty International a declarat că forțele ruse „au arătat un dispreț flagrant față de viețile civililor prin utilizarea de rachete balistice și alte arme explozive cu efecte la scară largă în zone dens populate”. Rusia a susținut în mod fals că a folosit doar arme ghidate cu precizie, a declarat Amnesty, iar atacurile asupra Vuhledar, Harkov și Umani, au fost probabil crime de război

O declarație din 3 martie a Înaltului Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a declarat că a înregistrat cel puțin 1006 victime civile în prima săptămână a invaziei, dar consideră că cifrele reale au fost „considerabil mai mari”.