Margit Kőszegi, menționată în unele surse ca Margareta Köszegi, () a fost o actriță și cântăreață de operă română de etnie maghiară.

A debutat pe scenă în anul 1924 în spectacole de operă și a fost o primadonă populară de operetă în anii 1920 și 1930, pentru ca ulterior să devină artistă a Teatrului Thália din Cluj și mai apoi a Teatrului Național Maghiar din Cluj.István Katona Szabó, „Színházi kislexikon (1944–1981)”, în A Hét évkönyve, 1982, București, 1982, pp. 220-221. A făcut parte după cel de-al Doilea Război Mondial dn trupa Teatrului Secuiesc din Târgu Mureș (1946-1961) și a fost distinsă cu titlul de artist emerit al Republicii Populare Române (1957).

Biografie Tinerețea S-a născut la 11 martie 1902 în orașul Sighetu Marmației (atunci în comitatul Maramureș al Austro-Ungariei, azi în jud. Maramureș al României).Ana Todea, Portrete mureșene. Dicționar biobibliografic, Biblioteca Județeană Mureș, Târgu Mureș, 2013, pp. 231-232. A avut trei surori, prntre care viitoarele artiste Anna (Dusu) Kőszegi (1908-1952) și Mária (Manyi) Kőszegi. Părinții ei obișnuiau să frecventeze spectacolele teatrale, care erau susținute 2-3 luni pe an de o trupă de teatru, și au dus-o acolo și pe ea, încă de la vârsta de cinci ani. Mica Margit i-a cunoscut în acea vreme pe părinții actorului József Csóka, care conduceau Teatrul Național din Szeged, și a admirat rochiile cu paiete purtate de marea tragediană. Familia Kőszegi a locuit la Sighet până în 1919, iar apoi, ca urmare a transferului în interes de serviciu al tatălui viitoarei actrițe, s-a mutat la Zalău și mai târziu la Cluj, unde a locuit pe Strada Republicii, vizavi de casa surorii scriitorului Aladár Kuncz. Tânăra a cunoscut acolo un grup de scriitori maghiari din care făceau parte György Szántó, Sándor Hunyady, János Kemény și frații Béla și Elemér Jancsó.

Margit Kőszegi a promovat examenul de bacalaureat la Zalău în 1920 și, dorind foarte mult să devină medic, s-a înscris la Facultatea de Medicină din Cluj. Moartea părinților ei (tatăl ei a murit în 1920, iar mama ei în 1922) a determinat-o să abandoneze aceste studii, să se transfere în anul I la Facultatea de Drept și, pentru a-și putea întreține cele trei surori mai mici, să se angajeze ca funcționară la judecătoria de ocol. Într-o zi, regizorul principal Miklós Izsó a ascultat-o cum cântă și i-a sugerat să cânte pe scena teatrului din Cluj. Ea a urmat în perioada următoare cursuri de canto și a frecventat școala de actorie a lui Miklós Izsó.

Începuturile carierei artistice Cariera artistică a lui Margit Kőszegi a început în anul 1924,Comitetul Județean Mureș de Cultură și Educație Socialistă, Teatrul Național Tg. Mureș, Kőszegi Margit, necrolog publicat în Steaua roșie, Tîrgu Mureș, anul XXXIX, nr. 27 (9266), miercuri 3 februarie 1988, p. 4. când Miklós Izsó a anunțat-o că lipsea o cântăreață la un spectacol de operă. În urma audiției susținute în fața dr. Miklós Bródy (dirijorul de operă al Teatrului Maghiar din Cluj), a debutat pe scenă la 27 mai 1924 în opera Carmen de Bizet, jucând alături de tenorul italian Giacomo Borelli și de soprana maghiară Lili Neményi. Ea a interpretat apoi rolurile Suzuki din opera Madama Butterfly de Puccini și Maddalena din Rigoletto de Verdi, cântând în ambele spectacole alături de tenorul român Traian Grozăvescu. Regizorul Jenő Janovics, directorul Teatrului Maghiar din Cluj, a încercat să o convingă să semneze contractul de angajare, dar a fost refuzat. Margit Kőszegi a acceptat în cele din urmă să facă parte din trupa permanentă a teatrului clujean după ce a primit o decizie de transfer ca funcționară la judecătoria din Mociu și a fost o membră de bază a trupei de operă alături de Lili Neményi și Margit Dajka.

A interpretat apoi rolurile Frasquita din Carmen de Bizet, Gilda din Rigoletto de Verdi și Lola din Cavalleria rusticana de Mascagni, dar spectacolele de operă de pe scena Teatrului Maghiar din Cluj au fost sistate după doi ani, iar Jenő Janovics i-a oferit lui Margit Kőszegi postul de primadonă de operetă. Margit Kőszegi a jucat în perioada următoare roluri minore în spectacole teatrale pentru a învăța cum să se miște și să vorbească pe scenă, combinând astfel activitatea de primadonă de operetă cu cea de actriță în piesele de teatru de inspirație populară. Debutul efectiv al ei în cariera teatrală a fost realizat ub îndrumarea regizorului István Szentgyörgyi, care a distribuit-o în rolul Rózsi Finum din piesa A falu rossza („Golanul satului”) de Ede Tóth.

Margit Kőszegi a devenit una dintre cele mai populare primadone de operetă și cântărețe din spectacolele teatrale de limbă maghiară în anii 1920 și 1930. A părăsit, alături de alți actori, Teatrul Maghiar din Cluj în 1930, după înlăturarea în urma intrigilor a directorului Jenő Janovics, și a făcut parte din trupa ambulantă de teatru a lui Ernő Vigh în anii 1930–1933, jucând, alături de surorile sale, de Manci Borsos și de Oszkár Borovszky, în spectacole de operetă și de teatru în orașe mari precum Sibiu și Arad, dar mai ales în orașe mici (Orăștie, Târnăveni, Oravița, Reșița, Săcueni, Petroșani, Vulcan, Lupeni) și în sate, și confruntându-se uneori cu manifestări antimaghiare organizate de studenți legionari sau cu refuzul autorităților de a le permite să-și țină spectacolele. În acei ani l-a cunoscut pe actorul Oszkár Borovszky (1894-1966), cu care s-a căsătorit ulterior și cu care a trăit 36 de ani.

În anul 1933 a devenit artistă a Teatrului Thália din Cluj și mai apoi a Teatrului Național Maghiar din Cluj, jucând sub îndrumarea regizorilor Jenő Janovics, István Szentgyörgyi și László Gróf. A interpretat roluri precum Saffi (Johann Strauss fiul: Voievodul țiganilor) și Médi / Frau Marie Tschöll (Schubert–: Casa cu trei fete) în spectacolele de operetă, precum și roluri în piese de teatru populare.

Cariera teatrală la Târgu Mureș thumb|Margit Kőszegi (Vassa Jeleznova) și Irma Erdős (Rașel) în Vassa Jeleznova de Maxim Gorki (1958) În anul 1946 mai mulți actori maghiari din Cluj și din Oradea au venit la Târgu Mureș pentru a pune bazele unui teatru secuiesc. Margit Kőszegi a părăsit, împreună cu soțul ei, Teatrul Maghiar din Cluj și, la propunerea lui János Kemény, a semnat un contract cu nou-înființatul Teatrul Secuiesc din Târhu Mureș. Dacă până atunci fusese în principal cântăreață în spectacolele de operetă și în piesele de inspirație populară, ea a început să joace tot mai mult în piese de teatru în proză, interpretând numeroase roluri principale mai ales în dramele lui Maxim Gorki, Lev Tolstoi, Aleksandr Griboedov și Anton Cehov, puse în scenă de Miklós Tompa, dar și în comedii. A devenit un membru principal al trupei și a jucat permanent până în anul 1961, când s-a pensionat. A continuat să locuiască la Târgu Mureș până la sfârșitul vieții, fiind distribuită ocazional în spectacole de teatru. Ultima ei apariție pe scenă a avut loc în anul 1984.

Margit Kőszegi a interpretat cu mult talent personaje puternice, îndeosebi femei în vârstă cu necazuri, dar și femei ipocrite, gospodine sau cu un comportament tiranic. Printre personajele interpretate se numără Frasquita din Carmen de Bizet, Gilda (fiica lui Rigoletto) din Rigoletto de Verdi, Adela și Rosalinda din Liliacul de Johann Strauss fiul, Médi și Frau Marie Tschöll din Casa cu trei fete de Schubert–, Régina din Pasărea cântătoare de Áron Tamási, Kamilla Szederváry din Paraziții de Gergely Csiky, Vassa Jeleznova din piesa omonimă a lui Maxim Gorki, Vasilisa din Azilul de noapte și stareța din Egor Bulîciov și alții (ambele de Maxim Gorki), doamna în vârstă din Învățătoarea de Sándor Bródy și guvernanta din Efectul razelor gamma asupra anemonelor de Paul Zindel. A jucat, de asemenea, și în filmul românesc Castelanii (1967).

Interpretarea de către Margit Kőszegi a rolului Vassa Jeleznova (în spectacolul pus în scenă de regizorul György Harag) a fost considerată de criticul de teatru Zeno Fodor o „creație remarcabilă; poate cea mai strălucită, într-o carieră lungă și nelipsită de succese”,Zeno Fodor, „Cînd piesa e valoroasă și regizorul talentat... Teatrul Secuiesc de Stat Tg. Mureș: Vassa Jeleznova de M. Gorki”, în Teatrul, anul III, nr. 2, februarie 1958, pp. 65-68. în timp ce criticul maghiar Endre Sós, care a asistat la un turneu cu această piesă în Ungaria, scria într-un cotidian budapestan că „întruchiparea acestui rol rămâne un eveniment memorabil pentru toți cei ce am urmărit-o cu emoție și încordare pe scena Teatrului «Madách»”.Valentin Silvestru, „Succesul - în lumina opiniei publice teatrale maghiare”, în Teatrul, anul III, nr. 12, decembrie 1958, pp. 33-37.

Margit Kőszegi a primit titlul de artist emerit al Republicii Populare Române în ianuarie 1957, prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. Române, cu ocazia aniversării a 10 ani de la înființarea Teatrului Secuiesc de Stat din Tg. Mureș.***, „Un eveniment remarcabil în viața artistică. Aniversarea a 10 ani de la înființarea Teatrului Secuiesc de Stat din Tg. Mureș”, în Scînteia, anul XXVI, nr. 3802, duminică 13 ianuarie 1957, p. 3.***, „Teatrul Secuiesc de Stat din Tg. Mureș a împlinit zece ani de activitate”, în Romînia liberă, anul XV, nr. 3814, duminică 13 ianuarie 1957, p. 3.Valentin Silvestru, „Zi festivă la Tîrgu-Mureș”, în Contemporanul, anul XI, nr. 3 (537), vineri 18 ianuarie 1957, p. 2. Actorul și profesorul András Csorba, care i-a luat un interviu în 1972, afirma că Margit Kőszegi „este adevărata actriță, care este în stare să joace un spectacol întreg cu mâna ruptă, fără să scoată niciun pâs și pentru care teatrul și viața particulară înseamnă același lucru”. Actrița a spus în acel interviu că „nu există bucurie mai mare pe pământ ca asta, când urc pe scenă și mă aflu între colegi. Sunt conștientă că am și dușmani, că există una-alta, dar nimic nu mă interesează, ci doar să fiu între ei. Și asta mă umple de bucurie. Să te afli pe scenă și să vezi publicul.”. Memoriile ei, intitulate Életem a színház („Teatrul este viața mea”), au fost publicate în 1973 de ziarul de limbă maghiară Új Élet.

Actrița a murit la 31 ianuarie 1988 (sau, după altă sursă, la 2 februarie 1988) în orașul Târgu Mureș, la vârsta de 86 de ani. A fost înmormântată la 4 februarie 1988 în Cimitirul Reformat din Târgu Mureș.

Roluri în spectacole de operă și piese de teatru

Operă / operetă

Eugen d'Albert: Tiefland — Nuri Georges Bizet: Carmen — Frasquita Léo Delibes: Lakmé — Ellen Mihály Eisemann: Egy csók és más semmi — dr. Toni Schön Mihály Eisemann: Ghinionistul Pierre Lenoir — doamna Lefebre Mihály Eisemann: Vadvirág — Klementina, mama dr. Sándor Sziráky Szabolcs Fényes: Az utolsó Verebély lány — doamna Erzsi Gáthy Szabolcs Fényes: Vén diófa — văduva Szikszay Carlo de Fries: Ilyenek a férfiak — Lilien Pál Gyöngy: Trei bărbați în zăpadă — Mónika, administratoare Imre Kálmán: Az obsitos Károly Komjáthy: Harapós férj — Lina Dezső Kováts: Egyiptomi legenda — Mira Paul Laurent: Studenți îndrăgostiți — Cecil, profesoară Franz Lehár: Dragoste de țigan — contesa Ilona / ​​​​Zorica Dezső Losonczy: Egyetlen éjszakára — Viktória Pietro Mascagni: Cavalleria rusticana — Lola Jacques Offenbach: Frumoasa Elena — Diana Giacomo Puccini: Boema — Musetta Giacomo Puccini: Madama Butterfly — Suzuki Schubert–: Casa cu trei fete — Médi / Frau Marie Tschöll Bedřich Smetana: Mireasa vândută — Agnes Johann Strauss fiul: Liliacul — Adela / Rosalinda Johann Strauss fiul: Voievodul țiganilor — Saffi Ambroise Thomas: Mignon — Philine Giuseppe Verdi: Rigoletto — Gilda Giuseppe Verdi: Traviata — Flora

Teatru

Jó mulatást (spectacol de varietăți, 1953) — doamna Török Vannak még hibák (spectacol de varietăți, 1954) — doamna Kucsera Spectacol aniversar în cinstea artistei emerite Margit B. Kőszegi (1975) Edward Albee: Totul în grădină — doamna Tooth Andi Andrieș: Grădina cu trandafiri — Raluca Honoré de Balzac: Frați de arme — domnișoara Hermance Miklós Bánffy: A nagyúr — Eirene Aurel Baranga: Arcul de triumf