István Gyarmati, menționat uneori Ștefan Gyarmati, () a fost un actor român de etnie maghiară. A profesat ca actor timp de o stagiune la Cluj, după care s-a transferat la Teatrul de Stat (ulterior Teatrul Național) din Târgu Mureș, unde a jucat timp de 39 de ani, până la sfârșitul vieții.István Katona Szabó, „Színházi kislexikon (1944–1981)”, în A Hét évkönyve, 1982, București, 1982, pp. 208-209.

Biografie S-a născut la 25 iunie 1929 în orașul Marghita din județul Bihor.Ana Todea, Portrete mureșene. Dicționar biobibliografic, Biblioteca Județeană Mureș, Târgu Mureș, 2013, p. 181. A absolvit cursurile Școlii Pedagogice din Satu Mare, după care a lucrat ca profesor la Școala Primară din satul Mișca (județul Bihor) între anii 1949 și 1950. A urmat apoi, în perioada 1950-1951, cursuri de limba rusă la Universitatea Bolyai din Cluj. În anul 1952 a fost transferat la cerere la Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș, absolvind cursurile de actorie în 1955. I-a avut colegi de promoție pe Tibor Ebergényi, János Jánó, Imre Nagy, Frigyes Palóczi, Teréz Peris, Béla Rácz, Rudolf Rindt, Kornélia Szamossy, Tibor Szigeti, Béla Tulogdi și Árpád Zsoldos.Doina Pană, „Din trecutul învățământului teatral din România. Institutul de teatru «Szentgyörgyi István» din Târgu-Mureș”, în revista Sargetia. Acta Musei Devensis, seria nouă, secțiunea: Istorie. Studii și articole, nr. V, Ed. Colofon Print, Deva, 2014, p. 417. A profesat ca actor timp de o stagiune la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, după care s-a întors la Târgu Mureș, unde a jucat până la sfârșitul vieții la Teatrul Secuiesc de Stat și, din 1978, la succesorul său legal, Teatrul Național.

A fost un actor cu un simț deosebit al umorului amar, care a interpretat „convingător și autentic” personaje complexe din drame metaforice și tragicomedii precum nebunii înțelepți din piesele lui Shakespeare. Printre rolurile interpretate în cursul carierei sale pot fi menționate bufonul Tiribi din Cavalerul mut de Jenő Heltai, Einstein din Fizicienii de Friedrich Dürrenmatt, Aladár Csupor din Baloane de săpun de Gergely Csiky, Szalay din Dragoste de Lajos Barta, Forintos din Fidelitate de Lajos Szabó și Malvolio din A douăsprezecea noapte de William Shakespeare. Interpretarea rolului Forintos din spectacolul cu piesa Fidelitate de Lajos Szabó i-a adus un premiu la prima ediție a Festivalului Național de Teatru de la Sfântu Gheorghe. A jucat, de asemenea, în câteva filme românești și ungurești.

A murit la 30 noiembrie 1995 (sau, după altă sursă, la 18 octombrie 1995) la Târgu Mureș.

Roluri în piese de teatru

Cine poate, râde (comedie muzicală, 1968) Spectacol aniversar în cinstea artistei emerite Margit B. Kőszegi (1975) Andi Andrieș: Grădina cu trandafiri — Ionescu-Antricot Aleksei Arbuzov: Poveste din Irkutsk — bărbatul beat Aurel Baranga: Adam și Eva — avocatul Aurel Baranga: Arcul de triumf — ziaristul Miluță Jipa Aurel Baranga: Sfântul Mitică Blajinul — Vasile Vasile Aurel Baranga: Siciliana – Anton Lajos Barta: Iubire — Szalay, inginer pensionar Bertolt Brecht: Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită — Giuseppe Givola, florar Sándor Bródy: Învățătoarea — majordomul / medicul Mihail Bulgakov: Cabala bigoților — Jean-Jacques Bouton, ucenicul lui Molière I.L. Caragiale: D-ale carnavalului — un catindat de la percepție I.L. Caragiale: O scrisoare pierdută — Dandanache Anton Cehov: Cerere în căsătorie — Lomov Anton Cehov: Trei surori — Ferapont Gergely Csiky: Baloane de săpun — Aladár Csupor Friedrich Dürrenmatt: Fizicienii — Ernest H. Ernesti (Einstein) Paul Everac: Simple coincidențe — moș Florică Predoiu Paul Everac: Ștafeta nevăzută — Pătulea Géza Gárdonyi: Vinul — Durbints Carlo Goldoni: Hangița — marchizul de Forlipopoli Carlo Goldoni: O întâmplare ciudată — Riccardo Maxim Gorki: Azilul de noapte — Mihail Ivanov Kostîliov, proprietarul azilului James Gow – Arnaud D'Usseau: Rădăcini adânci — Roy Maxwell Jenő Heltai: Cavalerul mut — Tiribi, bufonul curții Paul Ioachim: Nu suntem îngeri — Arghir Frigyes Karinthy: Seară de cabaret (1971) József Katona: Bánk bán — Simon bán Alexandru Kirițescu: Gaițele — Ianache László Kiss – Dezső Kováts: Furtună în munți — Felicián Gedő, șef de gară István Komzsik – György Csávossy: Urechea — Tódor Kupás Károly Kós: Budai Nagy Antal — starețul Lukács / contele Gotfrid György Kovács – Eugen Mirea: Ultimul tren — sufleur Gyula Krúdy: A vörös postakocsi — Szilveszter Eugène Labiche – Marc-Michel: Pălăria florentină — Vézinet Horia Lovinescu: Febre — pescarul bătrân Horia Lovinescu: Petru Rareș — Alexandru Vodă Cornea Niccolò Machiavelli: Mătrăguna — Siro Imre Madách: Tragedia omului — cetățeanul III / curteanul II / sanchilot / londonez Teodor Mazilu: Proștii sub clar de lună — Gogu György Méhes: Noi, bărbații — Jámbor György Méhes: Széna vagy szalma — Butykos József Méliusz: Nu e așa de simplu — grefier / Frigyes Krémes Agustín Moreto y Cabaña: Donna Diana — Don Gaston Tudor Mușatescu: ...escu — Langada Tudor Mușatescu: Titanic-Vals — Nercea Zsigmond Móricz: Pasărea mică — Atyus Zsigmond Móricz – Mihály Fazekas: Mateiaș Gâscarul — Bíró (judecător) Branislav Nușici: Doctor în filozofie — Blagoje, cumnatul lui Cvijovic Eugene O'Neill: Lungul drum al zilei către noapte — Nick Jan Otčenášek: Romeo, Julieta și întunericul — tatăl Camil Petrescu: Jocul ielelor — Sache Dumitrescu Reginald Rose: 12 oameni furioși — juratul nr. 12 Edmond Rostand: Cyrano de Bergerac — un domn indiscret Imre Sarkadi: Septembrie — Jóska Lomov Friedrich Schiller: Don Carlos — Marele Inchizitor Mihail Sebastian: Ultima oră — ziaristul Voicu William Shakespeare: A douăsprezecea noapte — Malvolio William Shakespeare: Îmblânzirea scorpiei — Biondello, valetul lui Lucentio William Shakespeare: Macbeth — portarul cetății William Shakespeare: Othello — Gratiano William Shakespeare: Regele Lear — contele de Gloucester George Bernard Shaw: Convertirea căpitanului Brassbound — Redbrook George Bernard Shaw: Maiorul Barbara — Peter Shirley Virgil Stoenescu: Scrisori de dragoste — Nelu András Sütő: Aripă de rândunică — Péter Golovics, contabil la G.A.C. „Progresul” András Sütő: Nuntă la castel — Péter Golovics, contabil la G.A.C. „Progresul” Lajos Szabó: Fidelitate — Forintos Lajos Szabó: Refugiul — Géza Pásztor Lajos Szabó: Scuza — Mihály Csombor, iobag László Szekernyés: Regele-i sub tron — regele Albert Szirmai – Tamás Ernőd: Turta dulce — administratorul Lébenláb Mircea Ștefănescu: Micul infern — medicul Konstantin Treniov: Liceenii — Sardanapalenko Petru Vintilă: Casa care a fugit pe ușă — bunicul Vsevolod Vișnevski: Tragedia optimistă — instigatorul Tiberiu Vornic – Ioana Postelnicu: Împărăția lui Machidon — Cumpănașu Mihály Vörösmarty: Csongor și Tünde — Berreh (Behăilă), fiul diavolului Arnold Wesker: Rădăcini — Stan Mann Oscar Wilde: Evantaiul doamnei Windermere — dl Dumby Nikolai Zarudnîi: Curcubeul — Koszják / Petrov

Filmografie Forró vizet a kopaszra! (1972) — Mihály Boróka Tănase Scatiu (1976) — bărbatul care bea în picioare la dineul dat de Scatiu Buzduganul cu trei peceți (1977) — călugărul Macarie, ajutorul lui Pamfilie A ménesgazda (1978)

Distincții Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (6 noiembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.

Note

Bibliografie Magyar színházművészeti lexikon Égi társulat

Lectură suplimentară A Hét évkönyve, 1982, pp. 88, 208. Anita Simon, Mariann Tál (red.), Ki kicsoda Aradtól Csíkszeredáig?, Pallas-Akadémia Könyvkiadó, Csíkszereda [Miercurea Ciuc], vol. 1 (A-K), 1996, pp. 237-238. István Kollega Tarsoly (red.), Révai Új Lexikona, Babits, Szekszárd, 1996-. Teréz Chereji Peris, Színháztörténeti morzsák: (Teatru și munca teatrală), Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2002. - 137 p. Zeno Fodor, Teatrul românesc la Târgu-Mureș 1962-2002: Contribuții la istoria primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Național Târgu-Mureș, s.n., Târgu Mureș, 2002, p. 12. Grid Modorcea (red.), Dicționarul filmului românesc de ficțiune, Ed. Cartea Românească, București, 2004. - 640 p

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1929 Categorie:Decese în 1995 Categorie:Maghiari din România Categorie:Târgumureșeni Categorie:Actori de teatru români Categorie:Actori de film români Categorie:Actori maghiari Categorie:Actori români din secolul al XX-lea