Mihai Maxim (n. 9 noiembrie 1943, Vorniceni, Botoșani - d. 2 august 2017) a fost un istoric român, turcolog, profesor universitar, director fondator al Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” și membru de onoare al Academiei Turce de Istorie.
Viața și activitatea Născut la 9 noiembrie 1943 în satul Vorniceni, județul Botoșani, Mihai Maxim a urmat studiile liceale la Iași. În 1961 s-a înscris la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 1963 a obținut o bursă de studii în Uniunea Sovietică, care i-a permis să se specializeze în studii orientale. A studiat mai întâi la Facultatea de Studii Orientale a Universității din Baku, în Azerbaidjan, apoi la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, unde s-a specializat în osmanistică sub îndrumarea Anei S. Tveritinova. După revenirea în România, a început o îndelungată carieră universitară. În 1968 a devenit asistent stagiar la Facultatea de Istorie a Universității din București, apoi asistent titular în 1976, lector universitar în 1978, conferențiar universitar în 1990 și profesor universitar în 1993.
Principalul său mentor a fost istoricul Halil İnalcık, sub îndrumarea căruia a efectuat, între 1969 și 1972, un stagiu de cercetare în Turcia. Ulterior, a fost profesor invitat la Universitatea Columbia între 1990 și 1991, la Universitatea din Istanbul între 1995 și 2001 și la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția între 2002 și 2003. În calitate de conducător de doctorat, a îndrumat cercetători din mai multe țări, printre care România, Italia, Japonia, Turcia și Iran.
Opera Maxim și-a dedicat activitatea științifică studierii relațiilor româno-otomane, publicând peste 100 de lucrări de specialitate. Pe baza unor documente inedite din arhivele de la Istanbul, a adus contribuții importante la cercetarea obligațiilor economice ale Moldovei și Țării Românești față de Imperiul Otoman în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Culegere de texte otomane, București, 1974 Limba turco-osmană. Curs practic, București, 1984, 1993, 1996, 2004 Țările Române și Înalta Poarta. Cadrul juridic al relațiilor romano-otomane în Evul Mediu, Editura Enciclopedică, București, 1994 L’Empire Ottoman au nord du Danube et l’autonomie des Principautés Roumaines au XVIe siècle. Ėtudes et documents, Editura Isis, Istanbul, 1999 Noi documente turcești privind Țările Române și Înalta Poartă (1526-1602), Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2008 Documente noi din arhivele turcești, Vol. 1, Brăila, 2016
Note
Categorie:Nașteri în 1943 Categorie:Decese în 2017 Categorie:Istorici români Categorie:Orientaliști români Categorie:Turcologi români