Acest articol se referă la un roman scris de Stephen King, Mobilul. Pentru alte utilizări ale termenului, vezi Mobil (dezambiguizare).

Mobilul Mobilul – roman de groază Autor: Stephen King Titlu original: Cell Data publicării: Septembrie 2006 Editura: Nemira Limba: Română Traducător: Mihai Dan Pavelescu Număr de pagini: 448 Gen: SuspansISBNISBN 973-569-883-8

Mobilul ()Site-ul oficial al acestui roman este un roman publicat de scriitorul Stephen King în ianuarie 2006. Majoritatea romanelor lui au fost ecranizate, are un venit anual de 40 000 000 $ și nu deține telefon mobil . Cartea a fost foarte bine primită de critici și a ajuns pe locul 1 în lista de bestsellere a New York Times. De asemenea, King a vândut drepturile pentru ecranizarea cărții, un film a cărui producție va începe în anul 2011.Ecranizarea

Sumar

Mobilul descrie un scenariu apocaliptic în care telefoanele mobile se transformă din mijloace indispensabile de comunicație în instrumente ale distrugerii care duc la colapsul societății omenești. Narațiunea se desfășoară pe parcursul a nouă capitole. Capitole Semnalul

Acțiunea cărții începe în după-amiaza zilei de 1 octombrie în jurul orei 3 în Boston. Se menționează încă de la început că la acea oră s-a declanșat un eveniment cunoscut sub numele de "Semnalul" care avea să pună capăt lumii civilizate. Personajul principal, Clay Riddell, tocmai luase un cadou pentru soția sa și se oprise să cumpere o înghețată în drumul său. În acel moment, începe haosul. Toți cei care vorbeau în acel moment la telefonul mobil recepționează Semnalul, un fel de impuls subliminal cu efecte devastatoare asupra psihicului omenesc, care se infiltrase în rețeaua mondială de telefonie mobilă. Aproape instantaneu, cei afectați sunt cuprinși de un acces brusc de violență animalică și, ghidați numai de impulsuri distructive, încep să atace pe toți și toate, adeseori fără vreo urmă de autoconservare. Mașinile se ciocnesc, avioanele o iau razna, explozii devastează orașul. Clay privește înmărmurit cum o adolescentă sfâșie cu dinții gâtul unei femei, cum un avion se lansează într-un picaj sinucigaș în mijlocul orașului, cum victimele Semnalului seamănă haosul în calea lor.

Totuși, el reușește să se refugieze împreună cu un alt bărbat, Tom McCourt (care se va dovedi pe parcursul romanului că era homosexual), în hotelul în care era cazat. Acolo li se alătură Alice Maxwell, o adolescentă de 15 ani, pe care Clay o scăpase de furia unui telnebun. În hotel, cei trei ajung la concluzia că telefoanele mobile au constituit cauza principală a dezastrului și hotărăsc să plece din Boston cât mai repede. Ei încearcă să îl convingă pe recepționerul hotelului, dl Ricardi, să li se alăture însă acesta refuză. Dar haosul de afară atinge apogeul când o benzinărie din apropiere explodează, incendiul amenințând întreg orașul. Clay, Alice și Tom se strecoară afară din hotel și strâng provizii pentru drum de la un restaurant din apropiere. Când Clay se întoarce totuși la hotel într-o ultimă încercare de convingere a dlui Ricardi să vină cu ei, îl găsește spânzurat de lustră. Înfiorați, cei trei, alcătuind un insolit trio, se îndreaptă spre ieșirea din Boston.

Malden

Alice, Clay și Tom se îndreaptă spre locuința acestuia din urmă care se afla în Malden, o suburbie a Bostonului. Pe drum, ei se opresc pe podul Mystic River alături de alți supraviețuitori ca să privească orașul arzând în urma lor. Călătoria lor decurge mai departe fără peripeții și fără a mai întâlni alte victime ale Semnalului. Însă, după o scurtă noapte de somn, cei trei descoperă în dimineața următoare că telnebunii reapăruseră pe străzi și, deși încă mai aveau loc izbucniri spontane de violență, păreau să manifeste un comportament de cârd: mergeau în grup pe străziile pustii ale orașului căutând de mâncare și apoi dispăreau la lăsarea nopții. Cei trei remarcă de asemenea că începeau să dea de asemenea semne de comportament inteligent: trei telnebuni se folosesc de o roată ca de o unealtă pentru a sparge și consuma niște dovleci în grădina lui Tom. În ciuda tuturor acestor, Clay își păstrează nestrămutată hotărârea de a pleca spre nord în Maine să-și găsească soția și copilul iar ceilalți doi se decid să vină cu el. Înainte de a pleca, ei iau cu ei numeroase arme din locuința unui vecin de-al lui Tom, vânător pasionat, locuință care în rest se dovedește goală cu excepția cadavrelor soției și fiicei adolescente a vecinului. Astfel înarmați, ei pleacă spre nord de-a lungul New England-ului.

Academia Gaiten

În călătoria lor spre nord, Alice, Tom și Clay întâlnesc alți supraviețuitori normali care le cofirmă continua modificare a comportamentului telnebunilor. Aceștia din urmă par să acționeze numai ziua și continuă să atace normali, încetând în schimb violențele asupra altor telnebuni. De asemenea, ei manifestă un interes ciudat pentru muzică, adunând de peste tot boxe. Traversând granița cu statul New Hampshire, cei trei ajung în orășelul Gaiten. Aici se afla Academia Gaiten, în care rămăseseră numai rectorul Charles Ardai, un bătrân obosit, și un elev în vârsta de 12 ani, Jordan, pasionat de calculatoare. Cei doi îi atrag pe Clay și prietenii lui la Academie promițându-le adăpost și le arată unde se ducea noaptea cârdul local de telnebuni: pe terenul de fotbal al Academiei, unde se strângeau unii lângă alții, culcați într-o stare catatonică care lua sfârșit dimineața. Ardai și Jordan le mai destăinuie ceea ce ei bănuiau deja, anume că telnebunii au devenit o minte colectivă și își dezvoltă puteri telepatice și telekinetice, fiind capabili să transmită muzică în bum-boxele neconectate. Jordan avea chiar și o teorie pentru a explica aceste fenomene. El folosea analogia minții umane cu calculatorul: Semnalul practic ștersese conștientul și subconștientul din mintea oamenilor asemenea unui program ce șterge datele de pe hard-disk. După aceasta, nu mai rămăsese în loc decât programarea originală ce nu putea fi ștearsă, id-ul psihologic, sediul impulsurilor refulate. După explozia inițială de violență, hard-disk-ul uman încerca să se regenereze, să-și construiască o nouă programare. De aceea, Jordan presupune că în timpul nopții, telnebunii reinițializau, își programau singuri mentalul într-un mod nou.

Cei cinci hotărăsc că nu au de ales decât să distrugă cârdul în timp ce dormea înainte ca puterile acestuia să crească. Ei plasează două camioane cu propan în mijlocul terenului de fotbal și atunci când cârdul se strânge pentru hibernarea nocturnă, Clay distruge cele două vehicule cu un foc de pistol. Explozia apocaliptică distruge cârdul care lansează un strigăt colectiv de furie înainte de a muri. Chinuit de presimțiri sumbre, Clay încearcă să-i determine pe ceilalți să plece din Gaiten și să lase în urmă carnajul învăpăiat. Dar ei decid să amâne plecarea deoarece rectorul era prea bătrân pentru a călători iar Jordan nu voia să plece fără el. În timpul nopții, rectorul îi mărturisește lui Clay că vrea să se sinucidă pentru a-l elibera pe Jordan de povara de a avea grijă de el și îi cere să păstreze tăcerea.

Curând, grupul află adevărata amploare a puterii telnebunilor. După o noapte de somn în care Clay și ceilalți sunt tulburați de coșmaruri înfiorătoare și premonitorii, un nou cârd le înconjoară în tăcere reședința și desemnează din rândurile lor un bărbat de culoare, îmbrăcat într-un hanorac roșu, drept purtător de cuvânt al conștiinței colective. Cârdul întreprinde represalii sângeroase împotriva celorlalți locuitori normali din zonă și ordonă eroilor noștri, prin intermediul bărbatului în hanorac roșu care este poreclit de Clay „Sfârtecatul”, să se îndrepte spre nord într-o zonă numită Kashwak. Aceasta se afla în afara zonei de acoperire a telefoniei mobile și deci putea constitui un refugiu aparent al oamenilor normali. Rectorul nu apucase să se sinucidă deoarece capacitățile telepatice ale cârdului îl forțaseră să își bage un pix în creier prin ochi. În acest fel, cârdul spera că va grăbi plecarea grupului spre Kashwak. Ceilalți îl îngroapă și apoi se îndreaptă spre nord, mai ales datorită faptului că Clay dorea neapărat să-și găsească fiul.

Trandafirii se veștejesc, grădina asta-i terminată

Drumul spre Kent Pond, orașul natal al lui Clay, decurge într-o atmosferă deprimantă. Încercările de a se întovărăși cu alți supraviețuitori normali sunt lipsite de succes deoarece influența telepatică a cârdului îi face pe toți să-i ocolească. Mai mult, cârdurile au început să se folosească de normali care să-i păzească în timp ce dormeau. Descurajați, Clay, Alice, Tom și Jordan își continuă înaintarea spre nord. Pe drum, Alice încearcă să ajute un tânăr rănit într-un accident de mașină și pe prietenul lui însă aceștia refuză indignați din cauza imaginii defavorabile pe care cârdul le-o crease eroilor noștri. Clay și Tom sar în apărarea lui Alice, întorcându-le replici aspre și pleacă mai departe. Însă, cei doi, furioși, decid să se răzbune. Urmărind grupul celor patru, ei o lovesc pe Alice în cap cu o piatră și fug mai departe. Rana lui Alice este mortală și fata se stinge încet, zi după zi, în ciuda eforturilor disperate ale celorlalți de a o salva. În timp ce ea delira, cârdul se folosește de ea pentru a le comunica celorlalți că ucigașii vor fi pedepsiți. Tot atunci, ei îi spun lui Clay că fiul său este cu ei dar acesta, înnebunit de durere, refuză să-i creadă. În cele din urmă, Alice moare iar Clay, Tom și Jordan o îngroapă îndurerați înainte de a porni mai departe spre nord.

Kent Pond

Clay, Tom și Jordan ajung în sfârșit în Kent Pond, pe care îl găsesc pustiu. Clay găsește un bilet de la fiul său în care acesta îl informa că reușise să se adăpostească în primărie cu câțiva oameni unde rămăseseră câteva zile înainte de a porni spre Kashwak, păcăliți de influența telepatică a cârdurilor. Cu această ocazie, Clay află că soția sa a căzut victimă Semnalului. El hotărăște imediat să plece spre Kashwak iar ceilalți îl urmează. Pe drum, ei se întâlnesc cu alți trei oameni, și ei ucigași de cârduri care fuseseră anatemizați de Sfârtecat, vocea colectivului: Dan, un profesor, Denise, o femeie gravidă și Ray, muncitor în domeniul construcțiilor. Aceștia le arată pe cei doi vinovați de moartea Alicei crucificați pe veranda unei case, pedeapsa cârdului fiindcă s-au atins de cei ce nu puteau fi atinși. În cadrul unei deliberări, ei decid împreună cu Tom și Jordan că Kashwak e o capcană și refuză să meargă mai departe spre nord. Clay însă refuză și își continuă drumul spre nord după ce se desparte de ceilalți, care pornesc spre vest.

Bingo Telefon

Imediat după separarea de ceilalți, Clay are vise neliniștitoare cu privire la intențiile telnebunilor. El își dă seama că Sfârtecatul și cârdul lui îi atrăgeau pe normali spre Kashwak pentru a-i converti la rândul lor în telnebuni, oferindu-le un telefon mobil spre a-i suna pe cei dragi lor. Clay realizează cu groază că și fiul lui a fost expus astfel Semnalului. Totuși nu renunță la hotărârea lui de a merge mai departe spre Kashwak, chiar dacă șansele de a-l găsi teafăr și sănătos dispăruseră. Pe drum, el observă cu uimire grupuri separate de telnebuni care hoinăreau noaptea, contrar obiceiului lor. Mai mult, unii dintre ei începuseră să articuleze cu greutate cuvinte, ieșind astfel din tiparul telnebunilor originari. În cele din urmă, în drumul spre Kashwak, Clay este surprins să se reîntâlnească cu foștii săi prieteni.

Viermele