Atena (greacă din Attica: Ἀθηνᾶ; greacă homerică: Ἀθηναίη), numită și Pallas Atena, este o zeiță din mitologia greacă, asociată cu înțelepciunea, artizanatul și războiul, care a fost ulterior sincretizată cu zeița romană Minerva. Atena a fost considerată patronul și ocrotitoarea diferitelor orașe din Grecia, în special orașul Atena, de unde cel mai probabil și-a primit numele. Partenonul de pe Acropola Atenei îi este dedicat. Simbolurile ei majore includ bufnița, măslinul, șarpele și amuleta cu gorgonă. În artă, ea este în general reprezentată purtând o cască și ținând o suliță.

De la originea ei ca zeitate tutelară, Atena a fost strâns asociată cu orașul. Era cunoscută sub numele de Polias și Poliouchos (ambele derivate din polis, adică „oraș-stat”), iar templele ei erau de obicei situate deasupra acropolei fortificate, în partea centrală a orașului. Partenonul de pe Acropola ateniană îi este dedicat, împreună cu numeroase alte temple și monumente. În calitate de patron al meșteșugurilor și țesuturilor, Atena era cunoscută sub numele de „Ergane”. Era, de asemenea, o zeiță războinică și se credea că îi conduce pe soldații în luptă ca Atena Promachos. Principalul ei festival din Atena a fost Panathenaia, care a fost în luna Hekatombaion din mijlocul verii, și a fost cel mai important festival din calendarul atenian.

În mitologia greacă, se credea că Atena s-a născut din capul tatălui ei, Zeus, după ce a înghițit-o pe Metis de teama că va da naștere unui băiat ce-l va detrona. În mitul fondator al Atenei, Atena l-a învins pe Poseidon într-o competiție privind patronajul orașului prin crearea primului măslin. Aceasta era cunoscută sub numele de Atena Parthenos sau „Atena cea virgină”, dar într-un mit arhaic atic, reiese faptul că zeul Hefaistos a încercat să o violeze. N-a reușit, iar din sperma sa vărsată pe pământ (pe Geea) s-a născut Erichthonius, un important erou fondator atenian. Atena a fost zeița patroană a eforturilor eroice; se credea că i-a ajutat pe eroii Perseu, Heracle, Belerofon și Iason. Împreună cu Afrodita și Hera, Atena a fost una dintre cele trei zeițe a căror rivalitate a dus la începutul Războiului troian.

Ea joacă un rol activ în Iliada, în care îi ajută pe ahei, iar în Odiseea este sfătuitoarea lui Odiseu. În scrierile ulterioare ale poetului roman Ovidiu este relatată o poveste în care Atena a concurat împotriva lui Arachne într-o competiție de țesut, transformând-o ulterior într-un păianjen. Ovidiu descrie, de asemenea, modul în care a transformat-o pe Medusa într-o gorgonă după ce a fost martoră că a fost violată de Poseidon în templul ei. Din Renaștere, Atena a devenit un simbol internațional al înțelepciunii, artelor și clasicismului. Artiștii occidentali și alegoriști au folosit-o adesea pe Atena ca simbol al libertății și democrației. Bufnița, animalul ei sacru, este simbolul educației.

Etimologie

Atena este asociată cu orașul Atena (în greaca antică: Ἀθῆναι Athênai), care reprezintă pluralul numelui zeiței. Acesta este locul unde -conform mitului- aceasta a prezidat peste o sororitate închinată ei, Athenai. De fapt, mărturiile din diferite orașe din Grecia antică atestă existența zeitelor orașului, al căror nume este forma singulară a numelor respective de orașe. De exemplu, în Micene (în greacă: Μυκῆναι, Mykēnai) era o zeiță numită Mykene cu sororitatea ei, în timp ce la Teba (în greaca antică: Θῆβαι, Thēbai) o divinitate asemănătoare numită Thebe. Relația dintre Athena și orașul ei pare să fi fost una similară.Ruck and Staples 1994:24.

În dialogul Cratil al lui Platon, Socrate argumentează că numele ei se poate trage din „inteligență divină” (θεοῦ νόησις, theoũ nóēsis) sau „cea cu cunoștințe divine” (τὰ θεῖα νοοῦσα, ta theia noousa). A treia ar fi ca numele ei să fi pornit din Etheonoe (εν έθει νόεσιν, en éthei nóesin) „inteligență morală”, și numele să fie alterat ulterior într-una dintre formele numelui ei în Grecia antică: Athēnā, Athēnaia, Athēnaiē sau Athānā.

Astfel, Platon credea că numele Atenei era derivat din greaca Ἀθεονόα, Atheonóa - mintea zeității (θεός, theós=zeu) (νοῦς, noũs=minte). Oratorul din secolul al II-lea d.Hr., Aelius Aristides, a obținut simboluri naturale din rădăcinile etimologice ale numelor Atenei precum eter, aer, pământ și lună. Aceasta este o chestiune mai gravă și, acolo, prietene, interpretii moderni ai lui Homer pot, cred eu, să ajute la explicarea punctului de vedere al anticilor. Pentru cele mai multe dintre acestea, în explicațiile lor despre poet, afirmați că el înțelegea prin Atena „minte” [νοῦς, noũs] și „inteligență” [διάνοια, diánoia], iar creatorul de nume pare să fi avut o noțiune singulară despre ea; și într-adevăr o numește printr-un titlu și mai înalt, „inteligența divină” [θεοῦ νόησις, theoũ nóēsis], ca și cum el ar spune: Aceasta este ea care are mintea lui Dumnezeu [ἁ θεονόα, a theonóa). Poate, totuși, că numele Theonoe poate însemna „cea care cunoaște lucrurile divine” [τὰ θεῖα νοοῦσα, ta theia noousa] mai bună decât altele. Nici nu vom greși cu desăvârșire presupunând că autorul ei a dorit să identifice această zeiță cu inteligența morală [εν έθει νόεσιν, en éthei nóesin] și, prin urmare, i-a dat numele Etheonoe; care, totuși, fie el, fie succesorii săi, au transformat-o în ceea ce au considerat o formă mai frumoasă și au numit-o Atena. (Socrate, în Cratil de Platon)

Caracteristici miniatura|Atena Parthenos, monedă din Atena Atena era socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii și a agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit de inițiativă. Aceasta patrona viața socială și cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunați în areopag și apărătoarea lor în războaie. Epitete Epitetele Atenei sunt interesante datorită diferitelor percepții pe care le reflectă ale celor care o venerau și legăturii cu răspândirea geografică a cultului zeiței, percepția grecilor și elemente proeminente ale mitologiei zeiței.

Atribute Atena poartă o cască pe cap, protejată de un aegis sau cuirasă și o suliță lungă. De asemenea, avea un scut cu capul Gorgonei, care-i mai apare și pe piept. Un șarpe mare o însoțea, iar în mână o ținea pe Nike, zeița victoriei.

Mitologie miniatura|Nașterea Atenei (c. 570-560 î.Hr.)|287x287px Atena era fiica lui Zeus și a lui Metis. Metis îl ajutase pe Zeus să-l detroneze pe Cronos și acum era însărcinată. Uranus și Geea, care aveau darul profeției, îi spuseră lui Zeus că Metis va da naștere unui băiat care-l va detrona. Ca să împiedice această posibilitate, acesta o înghiți.

În ziua în care copilul ar fi trebuit să se nască, Zeus îl chemă pe Hefaistos și-i ordonă să-i despice capul. Acesta-l lovi cu o seceră și din fruntea lui Zeus se născu Atena, deja crescută.Grimal, P. (1963) p.57 În altă variantă, titlul zeiței, Tritogeneia, sugerează o legătură cu zeul Triton. Aceasta ar fi crescut alături de fiica acestuia, Pallas, învîțând ambele artele războiului. Într-o ceartă puerilă, zeița o ucide pe Pallas. Plină de remușcări, îi ridică o statuie de lemn, numită Palladiumul.Mituri și reprezentări ale Atenei în Artă , în Classic Mythology, de Oxford University Press

Lupta cu giganții și Heracle Zeiță războinică, Atena a jucat un rol important în lupta împotriva giganților. Pe Palas îl jupui și din pielea lui își făcu o cuirasă. Îl urmări pe Encelade până în Sicilia și-l imobiliză aruncându-i insula deasupra. Aceasta-l ajută pe Heracle, când acesta lucra la cele 12 munci. I-a dat castanietele de bronz cu care sperie păsările. În revanșă, Hera i-a dat merele de aur ale Hesperidelor, atunci când Euristeu i le-a înapoiat. În lupta cu giganții, Heracle luptă alături de ea.

Cetatea Atena miniatura|315x315px|Atena refuzându-l pe Hefaistos (c. 1550-1560) de Paris Bordone Atena a avut o relație specială cu cetatea Atena, după cum arată legătura etimologică dintre numele zeiței și oraș. Este cunoscută disputa dintre Atena și Poseidon cu prilejul împărțirii diverselor regiuni ale Greciei. Conform tradiției mitice, consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia dintre cei doi care îi va dărui bunul cel mai de preț. Poseidon i-a dăruit calul și un pârâu, iar Atena îmblânzi armăsarul și le dărui măslinul, care avea să asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a câștigat în felul acesta întrecerea, deoarece atenienii au acceptat darul ei și au numit orașul după ea, zeița devenind patroana cetății Atena, care îi poartă de atunci numele.Grimal, P. (1963) p. 58

Fiul Atenei Atena alese să rămână virgină, cu toate astea, dădu naștere unui băiat. Se spune că aceasta merse să-l viziteze pe Hefaistos. Amărât de trădarea Afroditei, acesta încercă să se unească cu Atena. Aceasta fugi, dar deși șchiop, acesta o prinse. Ea rezistă și acesta ejaculă pe piciorul ei. Dezgustată, aceasta se șterse cu o bucată de lână și o aruncă pe pământ. Din pământ se născu Erihtonios. Numele lui este alcătuit din cuvintele grecești pentru „lână” și „sol”.Grimal, P. (1963) p. 145a

Fără știrea celorlalți zei, îl crescu și voia să-l facă nemuritor. Îl închise într-o cutie păzit de un șarpe și-l dădu fiicelui regelui Atenei, printre care Aglauros. De curiozitate, aceasta deschise cutia. În funcție de unele surse, ea și surorile ei înnebuniră și se sinuciseră. În alte versiuni, copilul avea coadă de șarpe, ca mulți dintre cei născuți din pământ. Acesta fugi și se ascunse în spatele scutului Atenei. Într-o versiune, el îl detronă pe Amfiction, fiul lui Deucalion.Grimal, P. (1963) p. 32a În altă versiune, când regele Cecrops muri, îi cedă puterea lui Erihtonios, care introduse multe reforme în cetate.

Diverse

AeetesBinecuvântările Atenei, partea II, cu referințe pe theoi.com Agraulo o insultă pe zeiță care o blestemă să devină nebună de gelozieBlestemele Atenei, cu referințe pe theoi.com Aiax Locrianul o silui pe Casandra în templul zeiței. În schimb, Atena îi trimise furtuni pe drumul înapoi de la Troia, nava-i naufragie și zeița-i năpăstui poporul, pe locrieni Arachne era o țesătoare talentată, zisă să fie mai talentată decât zeița. Aceasta o transformă într-un păianjen. Aceasta veghe asupra construcției corăbiei Argo. AsclepiosBinecuvântările Atenei, partea I, cu referințe pe theoi.com Auge era o prințesă arcadiană, care născu un copil din flori în templul zeiței. Aceasta făcu pământul sterp până ce regele, tatăl ei, nu o exilă și o vându ca sclavă Belerofon Cadmos Cioara avea pene albe, dar ca s-o pedepsească pentru că-i plăcea să bârfească, Atena i le înegri Coroneis Coronides Danaus & the Danaides Dedal Diomede Eurynome Atena inventă flautul, imitând țipetele gorgonelor care rămăseseră în viață și șuierăturile șerpilor lor, dar îl aruncă când văzu cum îi arătau obrajii când sufla. Acesta fu găsit de Marsias, care-l provocă pe Apolo la o competiție de muzică.Pindar, Odă pithică 12. 7Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 1. 24 Heracle În Iliada, Atena i-a promis lui Paris, înțelepciune, putere și cunoașterea tuturor meșteșugurilor pentru mărul discordiei.Pseudo-Hyginus, Fabulae 92 Mâniată de decizia lui de a-l da Afroditei, zeița luptă alături de ahei împotriva troienilor în războiul troian. Printre eroii pe care i-a ajutat adesea se numără Diomede, Odiseu, Ahile și Menelau. Aceasta o conduse pe amazoana Penthesilea să-l înfrunte pe Ahile.Quintus Smirnaios, Căderea Troiei 1. 154 și învăță pe Odiseu să clădească calul troian.Pseudo-Hyginus, Fabulae 108 Ilos, primul rege troian, fu orbit când scoase Paladiumul din templul arzând al zeiței, deoarece niciun bărbat nu avea voie să-l vadă Iodama era o preoteasă a zeiței, care-i apăru în față. Fata văzu capul Gorgonei și împietri, se spune, ca pedeapsă pentru un sacrilegiu Ismene, o prințesă beoțiană se uni cu iubitul ei în templul zeiței, care-l trimise pe eroul Tideu să o ucidă Fiicele lui Kekrops se uitară la Erihteu, în ciuda poruncii zeiței, așa că înnebuniră și se aruncară după Acropole