În lingvistică, termenul cu forma românească cataforă a fost creat de către lingvistul german K. Bühler, din elementele grecești vechi κατά (katá) „în jos” și φέρω (phéro) „(eu) duc”, rezultând cuvântul καταφορά (kataphorá), prin analogie cu termenul ἀναφορά (anaphorá) „anaforă”Bühler 1934, apud Bussmann 1998, p. 162.. Catafora este un fenomen sintactico-semantic ce constă în anticiparea, printr-un element de limbă cu statut de substitut, a unei entități lingvistice (cuvânt, grup de cuvinte, propoziție, frază) exprimate ulterior, ex. El o știa de mult: boala lui era avansată. Entitatea anticipată, numită subsecvent, reprezintă o entitate extralingvistică numită referent, iar substitutul, numit element cataforic, reprezintă la rândul său subsecventul, deci de regulă indirect referentulBidu-Vrănceanu 1997, p. 90–91.Bussmann 1998, p. 162.Crystal 2008, p. 68.Grevisse 2007, p. 243.Tolcsvai Nagy 2006, p. 113–114.. Referința cataforică este un mijloc de a marca identitatea, numită coreferință, dintre ceea ce se exprimă și ceea ce urmează a fi exprimat. Elementul κατά (katá) „în jos” este motivat de scrierea în Antichitate pe suluri, referindu-se la poziția entității anticipateHangay 2007, p. 540–541..

Catafora se opune altor două fenomene de referire. Unul este tot foric, anume anafora, fenomen mai frecvent, care se deosebește de cataforă prin faptul că este o reluare, adică referire la ceva ce a fost exprimat, ex. Am văzut un film dur; acesta m-a impresionat puternic. Celălalt este deixisul, referirea directă, în situația de comunicare, la un element din contextul extralingvistic, ex. Dă-mi-l pe acesta!, spus arătând un obiect cerutBidu-Vrănceanu 1997, p. 43..

Natura elementelor cataforice și a subsecventelor lor

Elementele cataforice sunt în general cuvinte aparținând mai multor părți de vorbire. Ele pot fi și anaforice sau deictice. Cazurile lor de folosire pot fi diferite în funcție de limba dată. Subsecventele cataforicelor sunt cel mai adesea substantive, dar pot fi și alte părți de vorbire, cu diverse funcții sintactice, precum grupuri de cuvinte, propoziții, fraze sau entități și mai mari.

Pronume și adjective pronominale

Pronumele în general sunt forice sau deictice prin natura lor, dat fiind că înlocuiesc, reprezintă alte entități.

Pronume personale și reflexive

În limba română, în cadrul propoziției sunt cazuri de anticipare facultativă, din ce în ce mai frecventă în limba actuală, prin pronume personal conjunct (clitic), adică de formă neaccentuată, a complementului direct și a celui indirect numit de atribuire (în cazul dativ) exprimat prin alt cuvânt, de exemplu: Ion l-a învins pe Cornel la trântăCoteanu 1982, p. 290.; Vasile îi scrie MarieiCoteanu 1982, p. 292..

În limba franceză sunt de asemenea astfel de pronume personale, care se folosesc obligatoriu, uneori drept cataforice, când se scoate în evidență o parte de propoziție, eventual schimbându-se în același timp topica obișnuită a propoziției. Astfel se poate anticipaWyler 2019, p. 450.: subiectul: Marie a offert ce livre à Pierre „Marie i-a oferit cartea asta lui Pierre” → Elle a offert, Marie, ce livre à Pierre „I-a oferit Maria cartea asta lui Pierre” (subînțeles „nu i-a vândut-o”); complementul direct determinat în mod hotărât: À qui vont-ils donner le prix Nobel ? → Ils vont le donner à qui, le prix Nobel ? „Cui o să-i dea premiul Nobel?”; complementul direct determinat în mod nehotărât: J’ai écrit une lettre → J’en ai écrit, une lettre „Am scris o scrisoare”Pronumele en și y nu au în asemenea construcții niciun echivalent în română.; complementul indirect de atribuire: Je parle très peu à mon père → Je lui parle très peu, à mon père „Vorbesc foarte puțin cu tatăl meu” (literal „Eu îi vorbesc … tatălui meu”); un complement circumstanțial de loc: Je vais souvent à Paris → J’y vais souvent, à Paris „Merg deseori la Paris”.

Un pronume personal sau reflexiv anaforic dintr-o sintagmă infinitivală sau o propoziție subordonată reia deseori o parte de propoziție din partea propoziției dinaintea sa, respectiv din propoziția principală dinaintea sa, în care se află verbul lor regent. Dacă entitatea subordonată este deplasată spre stânga pentru a fi scoasă în evidență, anaforicul devine cataforic. Exemple: Pentru a-și spăla mașina, Ion a cumpărat un furtun; Pour se déplacer sur le lac, ils utilisaient des patins „Pentru a se deplasa pe lac, (ei) foloseau patine”Kalmbach 2013, p. 53.; Before she said anything, Caroline thought about it a long time „Înainte de a spune ceva, Caroline s-a gândit mult timp” (lit. „Înainte ea a spus orice, …”)Bussmann 1998, p. 883..

În unele limbi, ca româna sau franceza, pronumele personal clitic cu valoare neutră poate anticipa o propoziție întreagă: forma de feminin singular a pronumelui: El o știa de mult: boala lui era avansată; forma de masculin singular a pronumelui: [...] comme je l’ai dit ici et redit, à peine la « volonté » s’en mêle, ce « vouloir-être-sincère-avec-soi » est un principe inévitable de falsification „[...] cum am mai spus-o aici, îndată ce intervine «voința», acest «a-vrea-să-fii-sincer-cu-sine» este un principiu inevitabil de falsificare” (Paul Valéry)TLFi, articolul dire..

Pronumele personale cu funcție de subiect anticipă numele predicativ exprimat prin substantiv, care identifică subiectul. Aceste pronume sunt și anaforice în același timp, când reiau un substantiv din propoziția precedentă. În limbi preponderent analitice, ca franceza sau engleza, subiectul trebuie aproape totdeauna exprimat prin pronume dacă nu este exprimat prin substantiv, deoarece desinențele verbului nu indică persoana în mod suficient. În schimb, în limbi mai puțin analitice, precum româna, sau sintetice, ca BCMSBosniacă, croată, muntenegreană și sârbă. ori maghiara, în care aceste desinențe sunt suficiente, rolul de subiect al pronumelui poate fi îndeplinit de acestea. Exemple: Ei sunt turiștiAvram 1997, p. 333.; Mes grands-parents ? Ils étaient commerçants „Bunicii mei? Erau comercianți”Delatour 2004, p. 54.; He's an Englishman „(El) este un englez”Eastwood 1994, p. 374.; […] te vagy az éjjel asztalán a bor „[…] tu ești pe masa nopții vinul” (Dezső Kosztolányi)Kálmánné Bors et A. Jászó 2007, p. 387.; Bez junaka se ne može, oni su gruda koja za sobom vuče usov „Fără eroi nimic nu este posibil; ei sunt bulgărele care antrenează avalanșa”Jahić 2000, p. 454 (gramatică bosniacă)..

Demonstrative

Pronumele și adjectivele demonstrative sunt de asemenea deseori cataforice. Exemple: Elle prononça ce mot, si vulgaire : « Que vous êtes joli, mon amour ! » „(Ea) rosti acest cuvânt, atât de vulgar: «Ce drăguț ești, iubirea mea!»” (Maurice Barrès)Grevisse și Goosse 2007, p. 797.; Dites ceci de ma part à votre ami : qu’il se tienne tranquille „Spuneți-i aceasta prietenului dumneavoastră: să stea cuminte”Grevisse și Goosse 2007, p. 896.; I said this: … „Asta am spus: …”; Śetite se onoga: svaki početak je težak „Amintiți-vă de aceasta: orice început e greu”Čirgić 2010, p. 291 (gramatică muntenegreană)..

În limba maghiară este foarte frecventă anticiparea cu pronume demonstrativ a propozițiilor subordonate, ex. Azt mondtam neki, hogy vigye le a szemetet „I-am spus să ducă jos gunoiul” (lit. „Aceea i-am spus, să…”)Szende și Kassai 2007, p. 419..

Și demonstrativele pot fi anaforice și cataforice în același timp, reluând o sintagmă sau o propoziție și anticipând ca subiect numele predicativ exprimat prin substantiv: Il ne faut pas uniquement intégrer. Il faut aussi désintégrer. C’est ça la vie „Nu trebuie numai să integrezi. Trebuie și să dezintegrezi. Asta e viața” (Eugen Ionescu)Grevisse și Goosse 2007, p. 251.; I simply haven't got the money. This is / That's the problem „Pur și simplu nu am banii (necesari). Asta e problema”Eastwood 1994, p. 218..

Posesive

Adjectivele posesive, care sunt anaforice în propoziția cu topică obișnuită pentru subiectul fie exprimat, fie inclus, devin de asemenea cataforice dacă topica este inversată: Prin natura sa, ea era o persoană veselăCojocaru 2003, p. 185.; Pour le mariage de ma sœur, j’ai essayé plusieurs chapeaux „Pentru căsătoria surorii mele, am încercat mai multe pălării”Delatour 2004, p. 63.; Sa svojim sinom okopavao je lijehu iza kuće „Împreună cu fiul său, săpa stratul din spatele casei”Jahić 2000, p. 195.;

Maghiara este o limbă în care nu există adjective posesive, dar le corespund sufixe posesive. Dacă se folosește o desinență cazuală, care este unul dintre morfemele corespunzătoare unor prepoziții din limbi ca româna, sufixul posesiv este plasat înaintea desinenței, ex. Barátjával sétál „Cu prietenul său se plimbă” (literal „Prieten-său-cu …”)Kalmanné Bors și A. Jászó 2007, p. 389..

Pronume relative

Pronumele relative sunt în general anaforice și devin în același timp, în funcția de subiect, cataforice pentru numele predicativ exprimat prin substantiv: Micuțul Dan, care e vecin de bloc, are 7 aniHedeșan 2008, p. 244.; Elle n’aimait pas les hommes qui sont des brutes „Nu-i plăceau bărbații care sunt brute”Grevisse și Goosse 2007, p. 355.; Ez az a hely, ami a kedvencünk volt „Acesta e locul care era preferatul nostru”Király și A. Jászó 2007, p. 466.; Ja sam sin roditelja koji su bili prikazivači atrakcija „Eu sunt fiul unor părinți care erau prezentatori de atracții”Barić 1997, p. 558 (gramatică croată)..

Pronume nehotărâte

Unele pronume nehotărâte pot fi de asemenea cataforice: Unul dintre cei mai importanți fotbaliști români este Gheorghe PetrescuHedeșan 2008, p. 201.; Chacun de vous est-il content ? „Fiecare dintre voi e mulțumit?”Grevisse și Goosse 2007, p. 531.; All of these fish are mine „Toți peștii ăștia sunt ai mei” (lit. „Toți dintre acești pești…”)Eastwood 1994, p. 228.; A gyűlésen mindenki ott volt, a falu színe-java „Toți au fost prezenți la adunare, oamenii de vază din sat”ÉrtSz 1959–1962, articolul mindenki.; Jedan od lovaca izgubio se u šumi „Unul dintre vânători s-a rătăcit în pădure”Jahić 2000, p. 334. .

Pronume, adjective și adverbe interogative

Pronumele, adjectivele și adverbele interogative sunt cataforice prin faptul că anticipă parțial natura a ceea ce vizează în răspunsul la întrebare. Exemple: – Cine a protestat? – EleAvram 1997, p. 151.; – Pour quelle entreprise travaille votre frère ? – Pour la société Legrain „– Pentru care societate lucrează fratele dumneavoastră? – Pentru compania LegrainDelatour 2004, p. 158.; – What do you want for lunch? – Oh, anything „– Ce vrei la prânz? – Orice”Eastwood 1994, p. 228.; – Hol van a táskám? – Itt van az asztal alatt „– Unde mi-e geanta? – E aici, sub masă”Rounds 2001, p. 190.; – Kako vam je ovde? – Lepo nam je „– Cum vă e aici? – Ne este bine”Klajn 2005, p. 134 (gramatică sârbă)..

Adverbe

Exemple de adverbe cataforice, în afară de cele interogative, sunt: Acolo aș vrea să plec: în GreciaBidu-Vrănceanu 1997, p. 151.; Voilà comment les choses se passent : le pays limitrophe s’avance jusque sur les bords de la frontière [...] „Uite cum se întâmplă lucrurile: țara vecină înaintează până la graniță […]” (Marcel Aymé)Grevisse și Goosse 2007, p. 1411.; Here is the 9 o’clock news „Iată știrile de la ora 9”; Felállt, és így szólt hozzánk: „Kedves barátaim!” „S-a ridicat și ni s-a adresat astfel: «Dragi prieteni!»”ÉrtSz 1959–1962, articolul szól.; Bilo je to ovako: on je prvo udario Petra, a onda su svi navalili na nj „A fost așa: mai întâi el l-a lovit pe Petar și atunci toți s-au năpustit asupra lui”Čirgić 2010, p. 325..

Alte entități cataforice

Tot cataforice sunt și unele substantive și adjective cu sens lexical specific pentru această calitate: Se știe un lucru: că întârzieAvram 1997, p. 429.; Considérons la phrase suivante: … „Să observăm următoarea frază: …”Grevisse și Goosse 2007, p. 243.; I said the following: … „Am spus următorul lucru / următoarele: …”; Kérem az alábbiak szíves tudomásulvételét: … „Rog a se lua la cunoștință cele de mai jos: …”ÉrtSz 1959–1962, articolul alábbi.;