Tratatul japonezo-coreean din 1905, cunoscut și ca Tratatul Eulsa, Tratatul silit Eulsa ori Tratatul protectoratului nipono-coreean, a fost un acord dintre Imperiul Japonez și Imperiul Coreean din 1905. Negocierile au fost încheiate pe 17 noiembrie 1905.Korean Mission to the Conference on the Limitation of Armament, Washington, DC, 1921–1922. (1922). ; excerpt, "Alleged Treaty, dated November 17, 1905." Tratatul a lipsit Coreea de suveranitatea sa diplomatică și a făcut din Coreea un protectorat al Japoniei imperiale. Tratatul a fost un rezultat al victoriei Japoniei Imperiale în Războiul ruso-japonez din 1905.Clare, Israel et al. (1910).

Denumiri În metonimia Tratatul Eulsa,Pak, Chʻi-yŏng. (2000).; citat, „... ca prim pas către anexarea definitivă a Coreei în 1910, Japonia l-a obligat regele coreean, Kojong, să accepte tratatul de protectorat (cunoscut ca Tratatul de protectorat Ulsa), după ce Japonia a învins Rusia în războiul ruso-japonez (1904–1905), în urma victoriei sale în războiul sino-japonez (1894–1895)”; Cordier, Henri et al. (1905). „Traité entre le Japon et la Corée”, cuvântul Eulsa ori Ulsa derivă din al 42-lea al ciclului sexagenar al calendarului coreean în care a fost semnat tratatul.Kodansha encyclopedia of Japan, Vol 4, 1983, p. 289; „Ulsa este denumirea în ciclul sexagenar pentru anul care corespunde lui 1905” Tratatul mai este cunoscut și ca A doua convenție Japonia-Coreea (japoneză: 第二次日韓協約, coreeană: 제2차 한일협약, 第二次韓日協約), Tratatul de restricție Eulsa (coreeană: 을사늑약, 乙巳勒約), Tratatul de protecție Eulsa (japoneză: 乙巳保護条約, coreeană: 을사보호조약),și Tratatul de protecție a Coreei (japoneză: 韓国保護条約).

Contextul istoric După victoria Japoniei Imperiale în Războiul ruso-japonez, după care a urmat retragerea sprijinului rus pentru coreeni și semnarea Acordului Taft–Katsura, prin care se presupune că Statele Unite au fost de acord să nu se amestece în intervenția Japoniei în Coreea, guvernul nipon a căutat să oficializeze sfera de influență din Peinsula Coreeană.

Delegații ai ambelor imperii s-au întâlnit la Seul pentru rezolvarea problemelor care priveau viitorul politicii externe coreene. În condițiile în care Palatul imperial coreean era ocupat de trupele japoneze iar forțele terestre nipone erau staționate în poziții strategice din întreaga Coreea, coreenii erau puternic dezavantajați în negocieri.

„Negocierea” tratatului

Itō Hirobumi a sosit în Hanseong pe 9 noiembrie 1905 și i-a înmânat împăratului coreean Gojong o scrisoare din partea împăratului japonez prin care i se cerea să semneaze tratatul. Itō Hirobumi a ordonat trupelor japoneze să încercuiască pe 15 noiembrie palatul imperial din Seul și l-a amenințat pe împărat, încercând să îl forțeze să semneze tratatul.

Pe 17 noiembrie 1905, Ito feldmareșalul Hasegawa Yoshimichi au intrat în clădirea Jungmyeongjeon, biblioteca imperială construită după un proiect rus, parte a Palatului Deoksu, și au încercat să îl convingă pe Gojong să accepte condițiile convenției, dar împăratul a refuzat. Ito a făcut mai apoi presiuni asupra membrilor guvernului, la început făcând amenințări volate, iar mai apoi foarte explicite, pentru ca aceștia să semeneze tratatul. McKenzie, F. A. Korea's Fight for Freedom. 1920. După cum se spune, premireul coreean Han Gyu-seol s-a opus, protestând zgomotos. Ito a ordonat soldaților să îl închidă pe premierul coreean în camera sa și l-a amenințat pe acesta din urmă că, dacă va continua să țipe, va da ordin să fie ucis.이토 히로부미는 직접~ :한계옥 (1998년 4월 10일). 〈무력을 앞장 세워 병탄으로〉, 《망언의 뿌리를 찾아서》, 조양욱, 1판 1쇄, 서울: (주)자유포럼, 97~106쪽쪽. Până în celed in urmă, membrii cabinetului au semnat acordul care fusese pregătit de Ito să fie prezentat împăratului în Jungmyeongjeon. Acordul asigura Imperiului Japonez controlul complet asupra politicii externe a CoreeiUnited States. Dept. of State. (1919). precum și asupra tuturor activităților de import-export desfășurate prin porturile coreene.

Prevederile tratatului Acest tratat a privat Koreea de suveranitatea sa diplomatică, transformând practic Coreea într-un protectorat al Imperiul Japonez.The history of Korea, pp. 461–62, Homer Hulbert Dispozițiile tratatului au intrat în vigoare la 17 noiembrie 1905 și au pus bazele Tratatului japonezo-coreean din 1907 și a Tratatului de anexare a Coreei din 1910.Carnegie Endowment (1921).

Se considera că tratatul a intrat în vigoare după ce a primit semnătura a cinci miniștri coreeni:Semnatarii tratatului au fost criticați de istoricii coreeni care i-au etichetat drept Cei cinci trădători Eula Ministrul educației Lee Wan-yong () Ministrul armatei Yi Geun-taek () Ministrul afacerilor interne Yi Ji-yong () Ministrul afacerilor externe Park Je-sun () Ministrul agriculturii, comerțului și industriei Gwon Jung-hyeon ()

Împăratul Gojong al Coreei nu a consimțit sau nu a semnat tratatul. Alți oficiali care au contestat tratatul au fost: Prim-ministrl Han Gyu-seol () Ministrul de finanțe Min Yeong-gi () Ministrul de justițe Yi Ha-yeong (). Mai târziu, totuși, el a acceptat să semneze tratatul.

Controverse

Împăratul Gojong a trimis scrisori personale principalilor șefi de stat, cărora le-a cerut sprijinul pentru respingerea tratatului semnat ilegal.Lee Hang-bok. "The King's Letter," English JoongAng Daily. September 22, 2009. Pe 21 februarie 1908, el a trimis 17 scrisori purtând sigiliul său imperial următorilor lideri ai unor mari puteri: Regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit; Președintelui Armand Fallières al Franței; Împăratului Nicolae al II-lea al Imperiului Rus Împăratului Franz Joseph al Austro-Ungariei Regelui Victor Emanuel al III-lea al Italiei Regelui Leopold al II-lea al Belgiei Împăratului Kuang-hsu al Chinei Împăratului Wilhelm al II-lea al Imperiului German, căruia împăratul Gojong i-a trimis o scrisoare scrisă personal de mână;

În 1907, împăratul Gojong a trimis trei emisari secreți la A doua conferință internațională de pace de la Haga ca să protesteze împotriva ilegalității Tratatului Eulsa. Marile puteri au refuzat să accepte reprezentanților coreeni la conferința de pace.

Nu doar împăratul a protestat împotriva tratatului. Doi oficiali de rang înalt, Jo Byeong-se și Min Yeong-hwan, care au fost lideri ai mișcării împotriva semnării tratatului, s-au sinucis în semn de protest. Aristocrați locali și cetățeni de rând s-au alăturat Armatelor celor drepți. Acești luptători au fost numiți „Eulsa euibyeong" (을사의병, 乙巳義兵), tradus aproximativ prin „Armata celor drepți împotriva Eulsa”.

După intrarea în vigoare a tratatului, împăratul Gojong a încercat să apeleze la comunitatea internațională și să protesteze împotriva tratatului nedrept, inclusiv prin trimiterea unui ambsador special la Haga. Aceste acțiuni au contribuit în mod direct la abdicarea forțată a împăratului Gojong.

Anularea tratatului Ulterior, acest tratat a fost confirmat ca fiind „deja nul și neavenit” Tratatul privind relațiile de bază dintre Japonia și Republica Coreea încheiat în 1965.„ Se confirmă că toate tratatele sau acordurile încheiate între Imperiul Japoniei și Imperiul Coreei pe sau anterior datei de 22 august 1910 sunt deja nule și neavenite.”

Într-o declarație comună din 23 iunie 2005, oficialii Coreei de Sud și Coreei de Nord și-au reiterat poziția conform căreia tratatul Eulsa este nul datorită faptului că a fost semnat sub amenințarea japonezilor.

Începând cu 2010, Coreea de Sud confiscat proprietățile și alte bunuri de ale urmașilor persoanelor identificate ca fiind colaboratori ai ocupanților japonezi.

Vedeți și: Tratatul japonezo-coreean din 1907 Tratatul de la Portsmouth Tratat inegal

Note

Bibliografie ; ; OCLC 14719443 Carnegie Endowment for International Peace, Division of International Law. (1921). Pamphlet 43: Korea, Treaties and Agreements." The Endowment: Washington, D.C. OCLC 1644278 Clare, Israel Smith; Hubert Howe Bancroft and George Edwin Rines. (1910). Library of universal history and popular science. New York: The Bancroft society. OCLC 20843036 Cordier, Henri and Edouard Chavannes. (1905). "Traité entre le Japon et la Corée," Revue internationale de Sinologie (International Journal of Chinese studies). Leiden: E. J. Brill. OCLC 1767648 ; ; ; OCLC 232346524 Korean Mission to the Conference on the Limitation of Armament, Washington, D.C., 1921–1922. (1922). Korea's Appeal to the Conference on Limitation of Armament. Washington: U.S. Government Printing Office. OCLC 12923609 Pak, Chʻi-yŏng. (2000). Korea and the United Nations. The Hague: Kluwer Law International. ; OCLC 247402192 Tae-Jin, Yi. "Treaties Leading to Japan’s Annexation of Korea: What Are the Problems?." Korea Journal'' 56.4 (2016): 5-32. online

Eulsa Categorie:Imperialism