Incidentul xenofob din comuna Ditrău (2020)

Incidentul xenofob din comuna Ditrău din anul 2020 este un incident debutat la 26 ianuarie 2020, în cursul căruia (estimativ) circa 200-300 de localnici din comuna Ditrău, județul Harghita, România s-au revoltat în cursul săptămânii care a urmat, nemulțumiți că fabrica de pâine Ditrói PékségDitrói Pékség; Despre Burtăria Ditrói; ditroipekseg.ro/; accesat la 5 februarie 2020 (în ) din localitate a angajat doi muncitori străini, aduși cu acest scop din Sri Lanka. Oamenii au determinat plecarea din comună a celor doi muncitori străini și au susținut că resping sosirea în comuna cu peste 98 % etnici maghiariRezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tabelul 8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune ; Institutul Național de Statistică din România; accesat la 5 februarie 2020 a respectivilor migranți, deoarece le este teamă că odată cu venirea acestora va începe un proces de relocare în zonă a unui număr și mai mare de migranți, care ar avea drept consecință impunerea culturii acestora pe plan local și punerea în pericol a siguranței economice și fizice a localnicilor. Două săptămâni mai târziu, peste 1.800 dintre locuitorii comunei au solicitat în mod oficial companiei, printr-o petiție, ca aceasta să nu angajeze forță de muncă străină.

Evenimentul respectiv nu este unul izolat, raportat la spațiul geografic al României, indiferent de caracterul său etnic local. Cele întâmplate au avut la origine atât un substrat socio-cultural, cât și unul economic. Cel economic a fost asociat cu politicile privind forța de muncă existente pe plan local, datele existente sugerând că aceste politici au favorizat exploatarea excesivă a muncii salariate, într-un mediu limitat de condiționări etnice. Substratul socio-cultural a avut la bază caracterul de comunitate etnic închisă și izolată cultural, lipsită de informații privitoare la probleme precum imigrația, refugiații și forța de muncă străină.

De asemenea, cele petrecute sunt considerate atât o manifestare dependentă de promovarea în mass-media de limbă maghiară din România a discursului anti-migrație de către regimul premierului ungar actual Viktor Orbán, cât și de subiectul migrației umane de înlocuire, deoarece acest tip de migrație urmează în următorii ani să suplinească pe teritoriul geografic al României, populația aptă de muncă ce a dispărut în ultimele trei decenii ca efect al emigrației și al scăderii natalității. Din ultimul punct de vedere, incidentul de la Ditrău ar putea fi astfel doar unul dintre incidentele similare care ar putea urma pe teritoriul țării în următorii ani, în lipsa unor intervenții oportune ale politicienilor din România. Există de asemenea opinia că cele întâmplate reprezintă o mișcare socială anti-migrație, care ar putea ieși în evidență și în alte zone ale țării.

În medierea și rezolvarea conflictului, precum și în ce privește analiza și identificarea cauzelor acestuia, au intervenit atât primarul comunei și parlamentarul din zonă al Uniunii Democrate Maghiare din România, cât și funcționari ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, instituției Avocatului Poporului și Ministerului Muncii. De asemenea, Inspectoratul Județean de Poliție Harghita a deschis o anchetă pentru a clarifica dacă există probleme de natură penală legate de incitare la ură sau discriminare.

În perspectivă, se conturează necesitatea ca informarea și educația cetățenilor români privind problemele imigrației, ale forței de muncă străine, ale refugiaților și ale globalizării cu care statul român urmează să se confrunte să devină apanajul unor programe și campanii de informare activă, sprijinite de stat. Există opinia că la fel de importante sunt îmbunătățirea comunicării la nivel public, precum și creșterea gradului de transparență al acesteia.

Context Național Un procent semnificativ de cetățeni români de toate etniile au devenit emigranți pentru o viață mai bună, în timp ce în România lipsa de forță de muncă de determinat firmele să apeleze la muncitori străini.Redacția; ​Lideri politici din Harghita condamnă „manifestările de xenofobie” de la Ditrău și cer autorităților să ia măsuri; hotnews.ro, 30 ianuarie 2020; acccesat la 3 februarie 2020 Aceasta se întâmplă într-un context în care un studiu realizat de IRES în anul 2019 a evidențiat că la nivelul țării la întrebarea „- Câtă încredere sau neîncredere aveți în migranți ?”, 68 % dintre respondenți au afirmat că au foarte multă neîncredere în aceștia și peste 50 % dintre respondenți i-ar opri la graniță.Păvălucă,Luana; Csaba Asztalos, președintele CNCD: Povestea de la Ditrău, consecință a discursului urii; Digi 24 HD, 31 ianuarei 2020; accesat la 3 februarie 2020

Criza de lucrători de pe piața muncii frânează creșterea economică a României și urmează să se accentueze pe fondul fluxului constant ridicat al emigării și al diminuării numărului de nou născuți (recte al tinerilor care își vor începe cariera).Soare, Iulian; Scandalul antiimigrație din Ditrău / Consiliul Antidiscriminare și Inspecția Muncii verifică brutăria; cursdeguvernare.ro, 3 februarie 2020; accesat la 4 februarie 2020

Local Secuii de Ditrău sunt catolici, fiind conform lui Keno Verseck de la Deutsche Welle extrem de tradiționaliști și conservatori. Verseck, Keno; Viktor Orban's dangerous export of ideologies; Deutsche Welle, February 3, 2020; accesat la 6 februarie 2020 Din punctul de vedere al președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, comunitatea locală maghiară din Ditrău este o comunitate închisă, provenită dintr-o lume mai veche.Popescu, Daniel; Președintele Academiei, despre cazul Ditrău: Întâmplarea - cu rădăcini mult mai profunde; este vorba și de rasism ; Agerpres, 2 februarie 2020; accesat la 4 februarie 2020 Din punctul de vedere al sociologului Dumitru Sandu, această închidere este una culturală, determinată de factori etnici și religioși.Badea, Camelia;"Paradoxul Ditrău" - ce dezvăluie statisticile și ce pericole ascunde prima mișcare socială anti-imigrație din România Interviu [cu sociologul Dumitru Sandu]; ziare.com; 9 februarie 2020; accesat la 9 februarie 2020 Localnicii de aici urmăresc, citesc și ascultă în cea mai mare parte media maghiară apropiată guvernului ungar, care este o curea de transmisie pentru elementele doctrinare ale iliberalismului asumat de acesta. Din punct de vedere cultural România contează puțin pentru ei, cei din Ditrău fiind afiliați politicii culturale ungare. În plus, la nivelul său, această comunitate a avut încă din 1986 experiența unui conflict cu o comunitate alogenă, recte cu comunitatea romă, conflict soldat atunci cu o victimă umană.Ștefan, Gina; REPORTAJ Harghita: Nemulțumire în comunitatea din Ditrău, după angajarea a doi muncitori sri-lankezi la o fabrică de pâine ; Agerpres, 29 ianuarie 2020; acccesat la 3 februarie 2020

Pe de altă parte, conform Asociației „Atlatszo Erdely”,Zoltán, Sipos; Furia anti-imigranți de la Ditrău se pliază peste cel mai clasic tip de exploatare. Reportaj VIDEO: Gyergyóditrói falugyűlés; Átlátszó Erdély; accesat la 6 februarie 2020 formată din jurnaliști de investigație,Atlatszo Erdely Egyesulet; Despre noi; atlatszo.ro; accesat la 7 februarie 2020 în Ținutul Secuiesc multe întreprinderi nu-și plătesc salariații cu salarii etichetate de locuitori ca „decente”, ceea ce contribuie major la emigrarea în masă a forței de muncă calificate. De altfel, conform jurnalistului Sipos Zoltán, maniera de lucru din întreg ținutul include următoarele elemente comune: salarizarea derizorie, neplata efectivă a unor ore efectiv lucrate, supramunca și neacordarea zilelor de repaos. Astfel, dintre localnicii comunei, mulți lucrau – la momentul desfășurării incidentului (2020) – în străinătate. La rândul său jurnalista și licențiata în sociologie Ruxandra Hurezean a precizat că au existat semnale precum că politica liderilor comunității maghiare este aceea de respingere a investițiilor și a investitorilor într-un județ precum Harghita, deoarece aceștia ar aduce forță de muncă din afara regiunii și aceasta ar avea impact asupra componentei etnice a localităților. Un studiu ulterior a constatat că în județele Harghita și Covasna cuantumul capitalului străin intrat era cel mai mic din toată Transilvania.Hurezean, Ruxandra; Ditrău, 1990; Transilvania Reporter, 6 februarie 2020; accesat la 6 februarie 2020

Afirmațiilor de mai sus li se alătură cele ale sociologului Csata Zsombor, care a indicat în urma unui studiu asupra economiei pe baze etnice din Transilvania că, lucrând într-un mediu lingvistic exclusiv maghiar un angajat câștigă în raport cu altul având același post în același domeniu, dar într-o firmă unde el este singurul angajat maghiar primește cu 50 până la 450 de lei mai puțin. Conform acestuia, gradul de omogenitate etnică [maghiară] la locul de muncă se leagă de un dezavantaj salarial cu o valoare medie de 300 de lei, dacă cineva nu prea are colegi români, comparativ cu cineva care lucrează pe post similar, dar într-un mediu complet românesc.Szabó Tünde; Piața nu readuce limba maghiară în spațiul public, dimpotrivă: contribuie la enclavizare; Átlátszó Erdély, 28 ianuarie 2020; accesat la 3 februarie 2020

Preambul În satul de reședință al comunei, o fabrică de pâine construită cu fonduri de la Comunitatea Europeană și aflată în curs de extindere a avut nevoie, pentru dezvoltare, de forță de muncă suplimentară.Redacția; Protest la Ditrău împotriva angajării a doi srilankezi la brutărie; Europa Liberă, 30 ianuarie 2020; acccesat la 3 februarie 2020 Dintre cei peste 90 de angajați, 18 sunt localnici din Ditrău.M. V.; UDMR intervine în scandalul brutarilor srilankezi din Harghita: „Nu putem accepta incitarea la ură”; hotnews.ro, 30 ianuarie 2020; accesat la 3 februarie 2020 Dat fiind că patronii companiei nu au reușit să angajeze forță de muncă atât din județul Harghita, cât și din alte județe, s-au reorientat spre forță de muncă din altă parte. Astfel, prin intermediul unei firme de recrutări, aceștia au angajat cu forme legale anterior în anul 2019 un brutar din Ungaria și în luna ianuarie doi brutari din Sri Lanka, unul de religie catolică și altul budist. În continuare, firma și-a anunțat intenția de a mai angaja încă cinci muncitori străini, dintre care patru proveniți din Nepal și încă unul din Sri Lanka.

Desfășurarea incidentului La două săptămâni după angajarea celor doi brutari sri-lankezi de către firma aflată în cauză, prezența acestora a dus la revolta unei părți a comunității din Ditrău, care i-a văzut ca pe o amenințare la adresa satului respectiv. Cele întămplate au condus, potrivit lui Ioan Aurel Pop, spre o atmosferă de intoleranță, de neacceptare a celuilalt, a aproapelui, de excludere și de xenofobie. Conform lui Radu Paraschivescu puseul respectiv a îmbrăcat caracteristici care sunt specifice comunităților mici, cu obiceiurile lor, cu tabieturile lor, în care străinul este problema.***; Radu Paraschivescu, despre cazul Ditrău: „Nu ar trebui să transformăm povestea asta într-un episod de intoleranță maghiară”; DigiFM, 3 februarie 2020; accesat la 4 februarie 2020

26-28 ianuarie Conform enoriașilor din Ditrău, un capelan romano-catolic din localitate a atras la sfârșitul slujbei din 26 ianuarie atenția, asupra pericolelor asociate cu venirea „străinilor”. Capelanul a făcut apel la populație ca aceasta să solicite primarului comunei rezolvarea situației create.

În data de 27 ianuarie,Ioana, C.; Cum s-a văzut cazul Ditrău în Ungaria? „Un Ditrău fără migranți“ - mesajul Budapestei în Ardeal; Adevărul, 2 martie 2020; acccesat la 5 martie 2020 a fost creat pe Facebook un grup intitulat Vrem un Ditrău fără migranți (în ). Timp de 2 zile, în discuțiile derulate pe platforma de socializare au fost proferate amenințări cu tentă naționalistă și rasistă care i-au vizat pe angajații srilankezi și pe proprietarii brutăriei.

29 ianuarie