Clavaria fragilis (Johan Theodor Holmskjold, 1790), sin. Clavaria vermicularis (Olof Swartz, 1811), din încrengătura Basidiomycota în familia Clavariaceae și de genul Clavaria,Index FungorumMycobank denumită în popor degetele zânelor,Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 522, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO este o ciupercă comestibilă (dar fără nicio valoare culinară), saprofită, descompunând frunzele căzute sau iarba bătrână, care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri de mai multe exemplare, dar nu în mănuchiuri, numai foarte rar solitară, prin pajiști, pășuni, poienele pădurilor, în special celor mixte, deseori și pe sol aproape gol, în zone cu iarbă neatinsă sau terenuri necultivate. Timpul apariției este din august până în noiembrie (decembrie).Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 308-309, ISBN 978-3-440-13447-4Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 460-461, ISBN 978-3-440-14530-2

Taxonomie thumb|left|150px|Th. Holmskjold În 1790, specia a fost determinată de micologii Pierre Bulliard (ca Clavaria cylindrica) în volumul 10 al marii sale opere Herbier de la France ou, Collection complette des plantes indigenes de ce royaumePierre Bulliard: „Herbier de la France ou, Collection complette des plantes indigenes de ce royaume”, vol. 10, Editura Didot, Debure, Belin-Paris 1790, tab. 463-1 și Johan Theodor Holmskjold (1731-1793) drept Clavaria fragilis în volumul 1 al lucrării sale Beata Ruris Otia Fungis Danicis impensaTheodor Holmskjold: „Beata Ruris Otia Fungis Danicis impensa”, Editura Typis Nicolai Mölleri, Copenhaga 1790, p. 7, tab 2-3. Denumirea lui Holmskjold a fost confirmată de renumitul Elias Magnus Fries în 1821.Elias Fries: „Systema mycologicum”, vol. 1, Editura Ernest Mauritius, Greifswald, 1821, p. 484 În urmare s-a hotărât, că numele binomial, valabil până în prezent (2020), are să fie această denumire.

Specia a fost redeschisă de către botanistul suedez Olof Swartz (1760-1818), folosind denumirea Clavaria vermicularis, de verificat în volumul 32 al Kungliga Svenska vetenskapsakademiens handlingar din 1811.Olof Swartz: „Clavaria vermicularis”, în: „Kungliga Svenska vetenskapsakademiens handlingar”, vol. 32, Editura Johan Georg Lange, Stockholm 1811, p. 159, tab. 6 – 2 Deși un sinonim ulterior - și, astfel, învechit în conformitate cu principiul priorității - acest ultim nume este încă folosit în cărți actuale, astfel la Bruno Cetto (1979),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 638, ISBN 3-405-12116-7 Ewald Gerhard (2018)Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 578, ISBN 978-3-8354-1839-4 sau chiar și în articolul din renumitul Mushroomexpert al lui Michael Kuo (2020).Mushroomexpert

Diferitele încercări de redenumire create de a lungul deceniilor sunt acceptate sinonim, dar, nefiind folosite, sunt neglijabile.

Numele generic se trage din substantivul latin (=băț înnodat, ciomag, măciucă, spadă),Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 203, ISBN 3-468-07202-3 iar epitetetele folosite sunt derivate din cuvintele latine (=fragil, friabil, sfărâmicios)Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 492, ISBN 3-468-07202-3 respectiv (=în formă de vierme, tăiat în cubulețe (la un mosaic), bălțat)Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 1255, ISBN 3-468-07202-3

Descriere thumb|left|180px|Bres.: Clavaria fragilis Corpul fructifer: foarte fragil are o lungime de 5-10 (15) cm, constă din ramuri netede groase de 0,3-0,8 (1,1) cm de formă tubulară asemănător viermilor, cu vârfuri conice turtit ascuțite sau rotunjite, care stau dens împreună în grupuri mici, nefiind ramificate. Este gol pe dinăuntru. Coloritul alb ca zăpadă și aproape translucid, tinde către gălbui, chiar și brun-gălbui, odată cu vârsta. Culoarea gălbuie apare din vârf și coboară spre bază care rămâne mereu albicioasă. Carnea: fragilă și aproape translucidă este de culoare albă, cu un miros aproape imperceptibil, pentru unii slab de iod și fără gust specific. Caracteristici microscopice: Sporii neamilozi (nu intră în reacție cu iod) și hialini (translucizi), sunt mici, netezi, lat elipsoidali până ovoidali precum apiculați la bază, având o mărime de 4-6 x 3-4 microni. Pulberea lor este albă.

Basidiile fără catarame bazale cu 4 sterigme fiecare sunt clavate și măsoară 30-40 x 5-7 microni. Cistidele sunt asemănătoare, dar mai scurte cu vârfuri rotunjite.

La hifele septate de 12 µm lipsesc cataramele de asemenea.Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXII, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1932, p. + tab. 1100 Reacții chimice: nu sunt cunoscute.Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 592, ISBN 3-85502-0450

Confuzii Bureții pot fi confundați cu ciuperci asemănătoare, cu toate inofensive, dar mai multe din ele fără valoare culinară, cum sunt de exemplu Calocera cornea (mai mică, gălbuie),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 460-461 - 1, ISBN 3-405-12124-8 Calocera furcata,Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 592-593, ISBN 978-3-440-14530-2 Clavaria falcata,123 Pilze - 1 Clavaria fumosa,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 560-561 - 1, ISBN 88-85013-25-2 Clavaria krieglsteineri123 Pilze - 2 Clavulina cinerea tânără,Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 542-543, ISBN 88-85013-37-6 Clavulina rugosa ,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 560-561 - 2, ISBN 88-85013-25-2 Clavulina coralloides tânără Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 616-617, ISBN 3-405-12081-0Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 594-595, ISBN 88-85013-46-5 sau Ramariopsis kunzei tânără.Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 562-563, ISBN 88-85013-25-2

Specii asemănătoare în imagini

Valorificare Degetele zânelor sunt de fapt comestibile, chiar și în stare crudă,Pilzbestimmer dar din cauza fragilității, și din motivul ăsta, problemelor ce se ivesc la transport, de nici un interes culinar, deși biologii și micologii americani Robert T. Orr (1908-1994) cu soția lui Dorothy B. Orr (1911-1993) au constatat că „carnea lor este siropoasă și atât de delicată, încât pare să se dizolve în gură”.D. B. Orr, R. T. Orr: (1979). „Mushrooms of Western North America”, Editura University of California Press. Berkeley 1979, p. 60, ISBN 0-520-03656-5

Note

Bibliografie Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1-7, pentru toate ciupercile analizate Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8 Walter Jülich: „Die Nichtblätterpilze, Gallertpilze und Bauchpilze”, în: „Kleine Kryptogamenflora” II vol. II b / 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1984 Gustav Lindau, Eberhard Ulbrich: „Die höheren Pilze, Basidiomycetes, mit Ausschluss der Brand- und Rostpilze”, Editura J. Springer, Berlin 1928 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 German Josef Krieglsteiner, Armin Kaiser: „Allgemeiner Teil: Ständerpilze: Gallert-, Rinden-, Stachel und Porenpilze“, în: G. J. Krieglsteiner (ed.): „Die Großpilze Baden-Württemberg“, vol. 1, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 2000, ISBN 978-3-8001-3528-8 Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

Clavaria fragilis, film

Categorie:Agaricales Categorie:Ciuperci saprofite Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:1790 în știință