Pasul Merișor (întâlnit uneori și sub denumirea de Pasul Merișorului)Harta iozefină a Marelui Principat al Transilvaniei, 1769-1773Corvin Papiu, Victor; Geologie și drumeție – Trase în Carpații Românești; Ed. Științifică și Enciclopedică; 1963; p. 173 sau Pasul Bănița este o trecătoare situată în Carpații Meridionali la altitudinea de 759 m,Trufaș, Valer & Trufaș, Constanța; Munți Șureanu – Harta Turistică; accesat la 14 ianuarie 2020 ce face legătura între depresiunile Hațeg și Petroșani.Primăria Municipiului Vulcan; Anexa la PH NR. 7/2018: Planul de analiză și acoperire a riscurilor ; 2018; p. 17; accesat la 14 ianuarie 2020 Este traversat de DN66 și este situat pe teritoriul comunei Bănița.S.C. Transilvania Interpress S.R.L.; Harta Comunei Bănița ; Portalul Primăriei Comunei Bănița, banita.ro; accesat la 14 ianuarie 2020 Prin intermediul unor tunele, pasul este traversat și de calea ferată dintre Hațeg și Petroșani.

Date geografice Trecătoarea este situată între marginea de nord-est a Munților Retezat și cea de sud-ves a Munșilor ȘureanuGhinea, Dan; Enciclopedia geografică a României; Ed. Enciclopedică; București; 2002; p. 623 pe cumpăna apelor dintre bazinele Jiului și Streiului,Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Petroșani; Cheile Băniței; cniptpetrosani.ro; accesat la 14 ianuarie 2020 respectiv între văile Crivadiei – care coboară la nord-vest spre Depresiunea Hațeg și cea a Băniței, care coboară la sud-est spre Depresiunea Petroșani. În sens transversal, reprezintă înșeuarea nordică a sectorului de cale de comunicație care străbate Carpații Meridionali prin Pasul Lainici.Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 90

Pasul este localizat între vârfurile Piatra Tătarului (aflat la sud vest) și Piatra Jiodii (1075 m) și Vârful Dealului (842 m) situate la nord-est, respectiv între localitățile Merișor (aflat la vest) și Satul Bănița (aflat la sud est), din Comuna Bănița, județul Hunedoara.

Trecătoarea se găsește în raport funcțional de vecinătate, cu următoarele pasuri: Groapa Seacă – spre est-sud-estRomânia – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 57 Lainici – spre sud Jiu-Cerna – spre sud-vestPopescu, Nae; Munții Vâlcan (Hartă turistică); 1979 Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei – spre vest-nord-vestRomânia – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 57

Elemente de geologie Aspectul trecătorii, formată în sedimente pliocene, este de chei, mecanismul formării sale fiind reprezentat de cel de captare.Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 88 Astfel, Pasul Merișor reprezintă un vechi loc de drenaj al Jiului și al Depresiunii Petroșani spre depresiunea Hațeg, din miocen-pliocen. Mai târziu în romanianul superior, ca urmare a coborârilor din zona Târgu Jiu și a înălțării depresiunilor Petroșani și Hațeg, a avut loc un proces de captare. În acest sens, aluviunile existente în trecătoare sunt de origine străină și foarte remaniate. Ele provin din Munții Vâlcan și Parâng, se află într-un evident contrast cu rocile din ținutul înconjurătorGeomorfologia României..., Posea, 2005, p. 251 (având un alt faces), iar existența lor reprezintă un argument pentru existența anterioară a unui cursGeomorfologia României..., Posea, 2005, p. 252 pliocen al Jiului de la sud spre nord, procesul de captare și de formarea al defileului având loc ulterior.

Repere istorice Datorită faptului că prin intermediul traseului care trece prin Pasului Merișor este asigurată una din rarele legături dintre Transilvania și Oltenia, acesta are o valoare strategică.Asociația Județeană a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Sarmizegetusa” Județul Hunedoara; Sub faldurile tricolore; Ed. Cetate-Deva; Deva; 2010; ISBN 978-973-1855-88-2; Cap. Județul Hunedoara. Repere militare accesat la 14 ianuarie 2020 Astfel pe Dealul Bolii (numit și Piatra Cetății), care domină trecătoarea, se află urmele cetății dacice de la Bănița,Asociația Română pentru Evaluare și Strategie Cluj-Napoca; Bănița, izolată și uitată; Sinteza : Revistă de cultură și gândire strategică, Nr. 47/2017 Decembrie 2017-Ianuarie 2018; accesat la 14 ianuarie 2020 construită pentru a supraveghea accesul atât prin acest pas cât și prin Pasul Vâlcan. În acest context, Pasul Merișor s-a aflat pe unul dintre traseele pe care au înaintat trupele romane în cel de-Al Doilea Război Daco-Roman (105-106), venind dinspre Defileul Jiului și Depresiunea Petroșani.

De asemenea, în Primul și Al Doilea Război Mondial, trecătoarea a fost parte din teatrul unor operațiuni militare importante .

În luna octombrie 2018 a fost inaugurat în pas un monument, ridicat în amintirea luptelor duse acolo de către soldații români în timpul Primului Război Mondial.Bran, Corneliu; Bănița / Dezvelirea monumentului din Pasul Merișor ; Ziarul Văii Jiului, 29 octombrie 2018; accesat la 15 ianuarie 2020

Repere turistice Este învecinat cu următoarele obiective turistice:

Cheile Băniței Cetatea dacică de la Bănița Parcul Natural Grădiștea Muncelului - CioclovinaParcul Natural Grădiștea Muncelului-Ciclovina; cimec.ro; accesat la 14 ianuarie 2020

Cheile CrivadieiCheile Crivadiei in Romania; protectedplanet.net; accest la 14 ianuarie 2020 Turnul medieval de la Crivadia Rezervația Naturală Peștera Bolii

Note

Bibliografie Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine; București; 2005; ISBN 973-725-213-6 ***; România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0

Merișor Categorie:Munții Retezat Categorie:Munții Șureanu Categorie:Geografia județului Hunedoara