Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în 2021.

Evenimente Ianuarie

6 ianuarie – Oamenii de știință raportează utilizarea cu succes a editării genelor la șoareci cu progeria, boala îmbătrânirii premature. 7 ianuarie – Un potențial vaccin ARN pentru scleroză multiplă este prezentat de o colaborare care include BioNTech, cu un studiu efectuat pe șoareci care reprezintă o mare promisiune pentru îmbunătățirea simptomelor și oprirea progresiei bolii. 8 ianuarie Este raportată descoperirea celui mai îndepărtat și, prin urmare a celui mai vechi quasar, J0313–1806. Acesta este situat la 13 miliarde de ani-lumină distanță și este alimentat de o gaură neagră supermasivă de 1,6 miliarde de ori mai masivă decât Soarele. Quasarul s-a format la 670 de milioane de ani după Big Bang – când universul avea doar 5% din vârsta sa actuală. WASP-62b este confirmată a fi prima exoplanetă de tip Jupiter fierbinte fără nori sau ceață în atmosfera sa observabilă.

13 ianuarie Este raportată o nouă temperatură record a oceanelor lumii, măsurată de la nivelul suprafeței până la o adâncime de 2.000 de metri. Astrofizicienii raportează că este posibilă extragerea energiei – cu o eficiență ridicată – dintr-o gaură neagră care se rotește. Atunci când liniile câmpului magnetic se deconectează și se reconectează, ele pot accelera particulele de plasmă la energii negative. Civilizațiile avansate pot fi capabile să facă acest lucru. 17 ianuarie – LauncherOne devine prima rachetă lansată cu succes din aer, care a ajuns pe orbită. Racheta, lungă de 21 de metri, a fost transportată în atmosfera superioară pe un Boeing 747-400 modificat, numit Cosmic Girl, și lansată deasupra Oceanul Pacific. 20 ianuarie – Arheologii raportează descoperirea a ceea ce poate fi o dovadă a celei mai vechi utilizări cunoscute a simbolurilor – un os cu o vechime de aproximativ 120.000 de ani gravat cu șase linii. 22 ianuarie – Un studiu descris drept „prima evaluare pe termen lung a declinului global al albinelor”, care a analizat datele GBIF (Global Biodiversity Information Facility) de peste un secol, constată că numărul speciilor de albine a scăzut abrupt după anii 1990, micșorându-se cu un sfert în 2006-2015 comparativ cu perioada de dinainte de 1990. 25 ianuarie Se constată că pierderea globală a gheții accelerează într-un ritm record, corespunzând scenariilor cele mai nefavorabile ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice. Astronomii raportează descoperirea TOI-178, un sistem rar de șase exoplanete închise într-un complex „lanț de rezonanță”.

Februarie

1 februarie – Oamenii de știință australieni dezvoltă un nou cip de calculator criogenic numit Gooseberry, care are potențialul de a extinde calculatoarele cuantice de la zeci la mii de qubiți. 2 februarie Pandemia de COVID-19: Vaccinul rusesc „Sputnik V” a prezentat o eficiență de 91,6% potrivit datelor medicale furnizate de faza III a studiului clinic, publicate în revista medicală The Lancet. Pandemia de COVID-19: Oamenii de știință din Marea Britanie raportează detectarea E484K (în 11 din 214.000 de probe), o mutație a variantei de coronavirus din Marea Britanie care poate compromite eficacitatea actuală a vaccinului. S-a decoperit că Steaua lui Tabby, observată că se estompează în moduri neobișnuite, este un sistem stelar binar. 5 februarie – O nouă teorie își propune să explice particularitățile lui ʻOumuamua și estimează că ~ 4% din corpurile astronomice din mediul interstelar ca fiind fragmente de gheață N2 (azot solid). 8 februarie – Oamenii de știință raportează o stare actualizată a studiilor luând în considerare posibila detectare a formelor de viață pe Venus (via fosfinei) și pe Marte (via metan). 9 februarie – Sonda spațială Hope a Emiratelor Arabe Unite devine prima misiune arabă care a intrat cu succes pe orbită în jurul planetei Marte. 10 februarie Sonda spațială chinezească Tianwen-1 intră cu succes pe orbită în jurul lui Marte. O echipă de oameni de știință deduc într-o recenzie că Homo sapiens nu are o singură origine în ceea ce privește locul de naștere al strămoșilor săi, nici o singură regiune nu este sursa principală a oamenilor moderni. Cele mai vechi apariții cunoscute ale trăsăturilor și comportamentelor Homo sapiens sunt în concordanță cu o serie de istorii evolutive.

11 februarie – Pe baza noilor date de la telescopul spațial Hubble și a misiunii Gaia s-a descoperit că nucleul roiului globular NGC 6397 conține o concentrație densă de resturi compacte (pitice albe, stele neutronice și găuri negre). Available under CC BY 4.0. 15 februarie Oamenii de știință raportează studii care spun că impactul care a dus la moartea dinozaurilor în urmă cu 66 de milioane de ani a fost un fragment dintr-o cometă distrusă mai degrabă decât un asteroid, așa cum au presupus anterior alți cercetători. Sudul indică faptul că respectiva cometă provenea din Norul lui Oort și că traiectoria acesteia a fost influențată de forțele gravitaționale exercitate de Jupiter și de Soare, un șrapnel cometar lovind Terra și creând craterul Chicxulub din Golful Mexicului. Cercetătorii raportează, pentru prima dată, detectarea formelor de viață la cel puțin 872 m sub gheața Antarcticii. 17 februarie – A fost raportată prima secvențiere a ADN-ului de la rămățite de animale vechi de peste un milion de ani, în acest caz un mamut. 18 februarie Misiunea NASA Mars 2020 (care conține roverul Perseverance și drona elicopter Ingenuity) aterizează pe Marte în craterul Jezero, după șapte luni de călătorie. Astronomii raportează că Cygnus X-1, una dintre primele găuri negre cunoscute din Calea Lactee, este substanțial mai masivă decât se credea. Această descoperire provoacă modul în care este înțeleasă evoluția stelelor masive. 19 februarie – Cercetătorii spun că scurta inversare geomagnetică globală a câmpului magnetic al Pământului în urmă cu ~ 42.000 de ani – evenimentul Laschamp – în combinație cu minime solare mari a provocat extincții majore și modificări ale mediului și poate că au contribuit la dispariția Neanderthalienilor. A modificat extensia geografică a aurorelor boreale și nivelurile de radiații dăunătoare la nivel mondial. 22 februarie – Este publicată, pentru prima dată, o imagine de înaltă rezoluție a 25.000 de găuri negre supermasive active, care acoperă 4% din emisfera cerească nordică, pe baza lungimilor de undă radio ultra-scăzute, așa cum este detectat de Low-Frequency Array (LOFAR) situat în Europa. 25 februarie – Cercetătorii confirmă faptul că inversarea sudică a circulației atlantice, care include Curentul Golfului, este la cea mai slabă valoare de acum aproximativ 1.000 de ani, cunoscând o slăbire fără precedent – probabil din cauza încălzirii globale – care ar putea duce la evenimente meteorologice extreme, inclusiv valuri de căldură și ierni intense, și se deplasează spre un „punct de vârf”. 28 februarie – Fragmente ale unui meteorit de tip condrită carbonatică, un tip de rocă spațială deosebit de rară, au fost recuperate la sol în localitatea Winchcombe, Anglia. Meteoritul s-a deplasat cu aproape 14 km/s înainte de a se lovi de atmosfera terestră și ar putea oferi informații cu privire la compoziția Sistemului Solar în timp ce se forma acum 4,6 miliarde de ani.

Martie

2 martie – Cercetătorii de la MIT au anunțat dezvoltarea unei tehnici de realitate virtuală care permite citirea scrisorilor vechi sigilate. Acestea au fost scanate prin microtomografie cu raze X și „practic desfășurate” dezvăluind conținutul pentru prima dată. Vechile scrisori erau protejate de ochii curioși prin diverse îndoiri, înfășurări, fante și pliuri, putând fi citite doar tăindu-le, descurajând astfel spionajul. 8 martie Astronomii raportează descoperirea unui quasar cunoscut sub numele de P172+18, cea mai îndepărtată sursă de emisii radio cunoscută până în prezent, la aproximativ 13 miliarde de ani-lumină distanță. Oamenii de știință propun stocarea într-o „arcă lunară” pe Lună a ADN-ului celor 6,7 milioane de specii de plante, animale și ciuperci cunoscute pe Terra – pentru a asigura supraviețuirea lor de-a lungul anilor. 9 martie – Oamenii de știință au identificat a 19-a formă de gheață de apă – o formă de gheață ordonată de protoni formată prin răcirea apei la aproximativ 100 K la aproximativ 2 Gpa.Metcalfe, Tom. Exotic crystals of 'ice 19' discovered. https://www.livescience.com/exotic-ice-19-discovered.html 16 martie Este raportată descoperirea pe Stația Spațială Internațională a unei noi specii de bacterii, necunoscute până acum, numită provizoriu Methylobacterium ajmalii, asociată cu trei tulpini noi numite IF7SW-B2T, IIF1SW-B5 și IIF4SW-B5. Oamenii de știință prezintă dovezi că obiectul interestelar ‘Oumuamua ar putea fi o bucată de planetă similară cu Pluto de dincolo de Sistemul Solar. 19 martie NASA raportează, pe baza măsurătorilor a peste 500 de cutremure de către landerul InSight de pe planeta Marte, că nucleul planetei are între 1.810 și 1.860 km, aproximativ jumătate din dimensiunea nucleului Pământului, fiind semnificativ mai mic decât se credea mai devreme. Fizicienii raportează găsirea, pentru prima dată, a particulei odderon, pe baza datelor colectate de la Marelui Accelerator de Hadroni de la CERN. 24 martie – O colaborare a oamenilor de știință, legată de Event Horizon Telescope, prezintă, pentru prima dată, o imagine bazată pe polarizare a unei găuri negre, în special gaura neagră din centrul Messier 87, o galaxie eliptică situată la aproximativ 55 de milioane de ani-lumină distanță în constelația Fecioara, dezvăluind forțele care au dat naștere la quasari. 26 martie – Pe baza noilor observații ale NASA, o coliziune între asteroidul 99942 Apophis și Terra este exclusă, cel puțin pentru următoarea sută de ani. 31 martie – Cercetătorii de la Universitatea Brown din SUA demonstează prima interfață creier-computer fără fir. Cablurile tradiționale sunt înlocuite de un mic transmițător aflat deasupra capului unui utilizator care se conectează la o rețea de electrozi din cortexul motor al creierului utilizând același port ca și sistemele cu fir. Sistemul wireless a transmis semnale cu aproape aceeași fidelitate ca și sistemele cu fir.

Aprilie

2 aprilie – Oamenii de știință au raportat că evenimentul care a provocat dispariția în masă a dinozaurilor a înlocuit compoziția speciilor și structura pădurii a biomurilor pădurii tropicale, cum ar fi pădurea tropicală amazoniană. În decursul a ~ 6 milioane de ani de recuperare în ceea ce privește diversitatea plantelor, acestea au evoluat de la păduri dominate de gimnosperme la păduri cu foliaj gros care blochează lumina solară, predominând angiospermele și structurile verticale în populațiile de plante terestre cunoscute astăzi. 7 aprilie – Fizicienii raportează că rezultatele studiilor miuon g-2, care implică particula subatomică a miuonlui, contestă Modelul standard și, în consecință, ar putea necesita o actualizare a fizicii așa cum este ea înțeleasă în prezent. 9 aprilie – Neuralink publică un joc video în care un macac masculin numit Pager cu cipuri implantate pe fiecare parte a creierului joacă o versiune a jocului Pong doar gândindu-se la mișcările respective. Inițial, Pager juca Pong folosind joystickul, dar ulterior joystickul a fost deconectat și macacul execută mișcările doar cu puterea gândului. 12 aprilie – Revista Scientific American anunță că va înceta să utilizeze termenul „schimbări climatice” în articole despre încălzirea globală cauzată de om și-l va înlocui cu „urgență climatică”. 15 aprilie Oamenii de știință anunță că au injectat cu succes celule stem umane în embrioni de maimuță, creând embrioni-himeră. Biologii afirmă că aproximativ 2,5 miliarde de dinozauri adulți Tyrannosaurus rex au cuteierat Pământul în cei 2,4 milioane de ani de existență.