Utunk („Drumul nostru”) a fost un săptămânal literar, artistic și critic în limba maghiară care a fost publicat la Cluj în perioada 1946-1989.
În paginile revistei au publicat scriitori maghiari cunoscuți precum Gábor Gaál, István Asztalos, György Kovács, József Méliusz, István Nagy, András Sütő, Ferenc Szemlér, János Szász și Lajos Letáy.Al. Piru, Istoria literaturii române de la început pînă azi, 1981, pp. 485-486.
Istoric Ziarul a fost fondat la Cluj în 1946, după cel de-al Doilea Război Mondial,Al. Piru, Istoria literaturii române de la început pînă azi, 1981, p. 485. de Asociația Scriitorilor Maghiari din România, iar din 1949, după desființarea asociației, a fost publicat de Uniunea Scriitorilor din România ca un ziar în limba maghiară. Primul redactor-șef al publicației a fost Gábor Gaál, căruia i-au succedat Pál Sőni și László Földes, iar din 1959 Lajos Letáy.Al. Piru, Istoria literaturii române de la început pînă azi, 1981, p. 486. Péter Marosi a condus rubrica de critică literară a ziarului.
Utunk publica rapoarte săptămânale despre evenimentele literare, culturale, teatrale și artistice ale comunității maghiare din Transilvania. În prima jumătate a anilor 1950 articolele publicate în ziar erau marcate de un schematism ce caracteriza viața culturală din întreaga Europă de Est.
Situația s-a schimbat la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, iar László Földes a putut publica scrieri ale unor autori marginalizați până atunci și o serie de articole despre literatură interbelică maghiară din România.
Genul preferat al Transilvaniei, reportajul, a beneficiat de un spațiu extins în paginile ziarului Utunk, contribuind la o mai bună cunoaștere a regiunii. În anii 1970 tinerii poeți și prozatori au obținut un spațiu mai mare. Ziarul a dobândit un stil neo-avangardist și a încercat să apere cultura maghiară de aspirațiile opresive ale dictaturii de la București.
Între anii 1968 și 1989 au apărut 22 de almanahuri Utunk évkönyv cu o selecție atentă a materialelor publicate. Revista s-a confruntat în ultimul deceniu al regimul comunist (anii 1980) cu lipsa hârtiei și lipsa frecventă de fonduri.
Ziarul Utunk și-a încetat apariția după Revoluția din 1989, apărând în locul ei revista Helikon.
Publiciști colaboratori
Daróczi-Szabó Árpád Gergely Tamás Görbe István Gredinár Aurél Gréda József Járai Rezső Jeney-Lám Erzsébet Maderspach Viola Márkó Imre Marx József Máté Gábor Mátis Béla Mátray László Medgyesi Emese Mihálka György Miklós László Miklósi-Sikes Csaba Molnár János Molnár Zsófi Mottl Román Mózes-Finta Edit Mózes Magda Mráz Lajos Murvai László Nagy Annamária Serényi József Serényi-Sprenger Ferenc Sipos András Sróth Ödön Suba Dani Sükösd János Szabó Pál Endre Szabó Sándor Szabó Sándor Számadó Ernő Szász Béla Szász-Mihálykó Attila Szekernyés László Szenyei Sándor Szives Sándor Szőcs Ráchel Sztojka László Sztranyiczki Gábor Tabák László Takács Gábor Tamás Tímea Tapodi Zsuzsa Telegdi Magda Tóth József Török Csorja Viola Török László Török Sándor Tövissi Lajos Tuduka Oszkár Vágó Béla Vajda Ferenc Vajda Gyula Vallasek Márta Varga Gábor Varró Ilona Vita László Vitus K. György Weissmann Endre Zimán József Zsigmond Ferenc Zsisku János
Keresztút Keresztút a fost un supliment publicat de Utunk. Primul număr a apărut în decembrie 1977; revista a apărut inițial la intervale mari de timp, din 1980 de trei ori pe an și din ianuarie 1983 a avut o frecvență lunară și un număr total de 16 pagini. Conținea cuvinte încrucișate, puzzle-uri și diferite alte jocuri. Redactorii publicației au fost Edit Lőrinczy și Tibor Rámai.Letáy Lajos írja a Keresztútról. Utunk, 1982/20.Sütő István: Mire tanít a Keresztút? Igaz Szó, 1983/9.
Note
Bibliografie
Al. Piru, Istoria literaturii române de la început pînă azi, Editura Univers, București, 1981, pp. 485-486.
Categorie:Ziare în limba maghiară din România Categorie:Cluj-Napoca