Joshua Abraham Norton (4 februarie 1818Există o multitudine de afirmații cu privire la data de naștere a lui Norton. Necrologul din San Francisco Chronicle amintea faptul că acesta avea 65 de ani la timpul morții, ceea ce sugerează că era născut în 1814. Dar, William Drury nota în biografia „Împăratului” din 1986, Norton I: Împărat al Statelor Unite, faptul că raportul din necrolog era bazat pe spusele gazdei sale. Multe surse respectă relatarea din 1923 a lui Robert Ernest Cowan și piatra funerară a lui Norton din 1934, identificându-i nașterea prin anul 1819; Cowan specifica 4 februarie 1819, dar biografii care i-au urmat − Allen Stanley Lane, în biografia sa din 1939, Împăratul Norton: Monarhul Nebun al Americii, și Drury − o fixează în 1818. Drury cita arhivele de imgigrări din Africa de Sud, în care tatăl lui Norton, John, a declarat că Norton avea 2 ani când familia lor ajunsese în Africa, pe 2 mai 1820. Aceste arhive ar plasa nașterea sa undeva între jumătatea lui 1817 și începutul lui 1818. În decembrie 2014, Campania pentru podul Împăratului a redescoperit un articol din ediția din 4 februarie 1865 a ziarului The Daily Alta California care indica data de 4 februarie 1818. Campania a mai arătat că Robert Cowan a răstălmăcit textul original din acest ziar pentru a-și fonda afirmațiile. – 8 ianuarie 1880), cunoscut sub numele de Împăratul Norton, a fost un cetățean din San Francisco, California, care în 1859 s-a autoproclamat „Norton I, Împărat al Statelor Unite”. Mai târziu, și-a și luat titlul secundar de „Protector al Mexicului”.
Născut în Anglia, Norton și-a petrecut mare parte din viața lui în Africa de Sud. După moartea mamei sale în 1846 și cea a tatălui său în 1848, el a navigat spre vest, ajungând în San Francisco, probabil, în noiembrie 1849.The Emperor's Bridge Campaign, "How and When Did Joshua Norton Get to San Francisco?", 10 februarie 2017.
Norton și-a câștigat existența inițial ca om de afaceri, dar și-a pierdut averea investind în orez peruvian.Mentenanță CS1: Formatul datelor (link) Categorie:Mentenanță CS1: Formatul datelor După ce a pierdut un proces în care a încercat să anuleze contractul cu producătorul de orez din Peru, notorietatea lui Norton s-a stins. El a reapărut în viața publică în septembrie 1859, pretinzând la poziția de Împărat al Statelor Unite ale Americii.Mai multe valori specificate pentru |autor2= și |nume2= (help) Categorie:Pagini cu citări cu argumente redundante
El nu avea nicio putere politică formală, dar, cu toate acestea, era tratat cu tot respectul în San Francisco, și avea monedă proprie emisă pe numele lui, care era onorată în unitățile pe care le frecventa. Deși unii l-au considerat nebun sau excentric, cetățenii din San Francisco sărbătoreau prezența lui „regală” și proclamațiile lui, cum ar fi ordinul său pentru dizolvarea forțată a Congresului și numeroase decrete de cerere de construcție a unui pod care să lege San Francisco de Oakland, și, respectiv, un tunel sub Golful San Francisco.
Pe 8 ianuarie 1880, Norton s-a prăbușit în stradă și a murit înainte de a putea fi asistat medical. Peste 10.000 de oameni s-au aliniat pe străzile din San Francisco să-l omagieze la înmormântarea lui.Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help) Categorie:Pagini cu citări cu argumente redundante
Norton a fost imortalizat ca sursă de inspirație pentru personaje din creațiile literare ale unor scriitori precum: Mark Twain, Robert Louis Stevenson, Christopher Moore, Morris și Goscinny, Selma Lagerlöf, și Neil Gaiman.
Biografie
Începuturi Părinții lui au fost John Norton (d. august 1848) și Sarah Norden, care erau evrei din Anglia. Tatăl lui a fost un fermier și comerciant, și mama sa a fost o fiică a lui Avraam Norden și o soră a lui Benjamin Norden, un comerciant de succes. Familia s-a mutat în Africa de Sud la începutul anilor 1820, ca parte a unui sistem de colonizare sprijinit de guvern.Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help) Categorie:Pagini cu citări cu argumente redundante"Joshua Abraham Norton" at 1820Settlers.com.William Drury, Norton I: Emperor of the United States (Dodd, Mead & Co., 1986), pp.10–15. Cel mai probabil, Norton s-a născut în Kentish, Deptford, care face astăzi parte din Londra.William Drury, Norton I: Emperor of the United States (Dodd, Mead & Co., 1986), p.14.
Din punct de vedere istoric, se susține adesea că Joshua Norton a ajuns în San Francisco pe o navă, Franzeska, pe 23 noiembrie 1849; că el a venit cu 40.000 de dolari, în totalitate sau în parte, o moștenire din averea tatălui, bani pe care i-a transformat într-o avere de 250.000 de dolari. Nici unul dintre acest lucru nu este dovedit de documentările contemporane.The Emperor's Bridge Campaign, "How and When Did Joshua Norton Get to San Francisco?", 10 februarie 2017.The Emperor's Bridge Campaign, "Did Joshua Norton Really Arrive in San Francisco With a $40,000 Inheritance That He Built Into a Quarter-Million-Dollar Fortune in 3 Years?", 12 aprilie 2017. Tot ceea ce se știe este faptul că, după ce Norton ajuns în San Francisco, s-a bucurat de o afacere de succes în piețele de mărfuri și în speculații imobiliare, și că până la sfârșitul anului 1852, el era unul dintre cei mai prosperi, respectați cetățeni ai orașului.
În decembrie 1852, Norton a crezut că a văzut o oportunitate de afaceri, atunci când China se confrunta cu o foamete severă care a determinat interzicerea exportului de orez, provocând o explozie în prețul orezului în San Francisco, de la 9, la 79 de cenți pe kilogram. Când a auzit ca nava Glyde, care se întorcea din Peru, transporta 91.000 de kilograme de orez, a cumpărat întregul lot pentru 25.000 de dolari (sau douăsprezece și jumătate de cenți pe livră), în speranța de a lua cu asalt piața.
La scurt timp după ce a semnat contractul, mai multe alte vase cu orez sosiseră din Peru, provocând scăderea prețului de orez la trei cenți pe kilogram. Norton a încercat să anuleze contractul, spunând că furnizorul de orez l-a indus în eroare cu privire la calitatea produsului. Din 1853 până la 1857, Norton și furnizorul de orez au fost implicați într-un litigiu prelungit. Deși Norton a avut câștig de cauză în instanțele inferioare, când a ajuns la Curtea Supremă din California, aceasta s-a pronunțat împotriva lui Norton.Ruiz v. Norton, 4 Cal. 355 (1854). Mai târziu, Banca Lucas Turner și Asociații a pus sechestru pe proprietățile sale imobiliare din North Beach, San Francisco pentru a plăti datoria lui Norton. El a declarat faliment și din 1858 a început să trăiască în condiții precare.
Declarația de împărat alt=Joshua Norton in full military regalia with his hand on the hilt of a ceremonial sword.|miniatura|Împăratul Joshua Norton, în plină regalia militară, cca. 1880. Prin 1859, Norton a devenit complet nemulțumit cu ceea ce el a considerat inadvertențe ale structurilor juridice și politice ale Statelor Unite. Pe 17 septembrie 1859, a luat taurul de coarne și a început să distribuie scrisori la diverse ziare din oraș, proclamându-se „Împărat al Statelor Unite”:Anunțul a fost retipărit pentru efect comic, de către editorul de la Buletinul de San Francisco.
Norton a adăugat mai târziu „Protector al Mexicului” la acest titlu. Astfel și-a început fără-precedenta și capricioasa „domnie” de 21 de ani peste America. alt=An undated proclamation issued by Emperor Norton I regarding the assumption of his prerogatives by "certain parties" on display at the Wells Fargo History Museum in San Francisco, California.|miniatura|Una dintre proclamațiile lui Norton. În calitatea sa de împărat auto-numit, Norton a emis numeroase decrete privind chestiuni de stat, inclusiv, cel de pe 12 octombrie 1859, un decret pentru abolirea formală a Congresului Statelor Unite ale Americii. În el, Norton nota:Norton a ordonat ca toate partidele interesate să se adune la Platt's Music Hall în San Francisco, în februarie 1860, pentru a „remedia răul mai sus amintit”.
Într-un decret imperial din luna următoare, Norton a chemat Armata să-i detroneze pe oficialii aleși ai Congresul SUA:Ordinele „Împăratului” au fost ignorate de către Armată, iar Congresul, de asemenea, a continuat fără recunoașterea oficială a decretului. Prin alte decrete din 1860 a ordonat dizolvarea republicii și le-a interzis adunarea membrilor fostului Congres. Lupta lui Norton împotriva liderilor aleși în America a persistat pentru tot restul vieții sale. În speranța de a rezolva multele dispute care au dus la Războiul Civil, în 1862 Norton a emis un mandat, cerând atât Bisericii Romano-Catolice cât și celei Protestante rânduirea sa publică drept „Împărat”.
După ce încercările lui de a răsturna guvernul ales au fost ignorate, Norton și-a îndreptat atenția spre alte aspecte, atât politice, cât și sociale. Pe 12 august 1869, „fiind dornic de atenuare a disensiunilor conflictelor de partid existente acum în tărâmul nostru”, a declarat abolirea partidelor Democrat și Republican.
Norton a fost, ocazional, un vizionar, și unele dintre Decrete Imperiale au dat dovadă de puteri clarvăzătoare. El a emis instrucțiuni pentru a forma o Ligă a Națiunilor, și a interzis, în mod explicit, orice formă de conflict între religii sau secte. De asemenea, acest „împărat” a mai dat un decret spre construirea unui pod sau tunel de legătură între Oakland și San Francisco, mai târziu, decretele sale devenind din ce în ce mai iritate de lipsa de ascultare promptă a autorităților:Mult timp după moartea lui, structuri similare au fost construite, precum podul San Francisco–Oakland Bay și Transbay Tub, și au avut loc campanii pentru a-l redenumi „Podul Împăratul Norton”.
Actele Imperiale alt=An illustration by Edward Jump depicting the funeral of the stray dog Lazarus. At the head of the many people gathered is Norton, presiding over the funeral.|stanga|miniatura|O reprezentare fantezistă a lui Norton îmbrăcat ca Papa la înmormântarea câinelui Lazăr. Norton își petrecea zilele inspectând străzile din San Francisco într-o elaborată uniformă albastră cu epoleți placați cu aur, primită de la ofițeri ai Armatei Statelor Unite. De asemenea, el purta o pălărie de castor decorată cu pene de păun și o rozetă. Îmbunătățea frecvent această ținută regală cu un baston sau o umbrelă. În timpul inspecțiilor, Norton examina starea trotuarelor și a tramvaielor, starea de întreținere a proprietății publice, și aspectul ofițerilor de poliție.Mai multe valori specificate pentru |autor2= și |nume2= (help) Categorie:Pagini cu citări cu argumente redundante Norton, de asemenea, dădea frecvent lungi expoziții filosofice pe o varietate de subiecte pentru oricine dorea să audă.
Între anii 1860 și 1870, au avut loc mai multe demonstrații anti-Chineze, revolte chiar, uneori având victime, în cele mai sărace cartiere din San Francisco. În timpul unui incident, Norton s-ar fi poziționat între protestatari și chinezi; cu capul plecat, el a început să recite Tatăl Nostru în mod repetat până când protestatarii s-au dispersat fără incidente.
Un zvon lansat de caricaturistul devotat al lui Norton, Ed Sari, susține că „Împăratul” a avut doi câini, Bummer și Lazăr, care erau, de asemenea, celebrități ale orașului.Mai multe valori specificate pentru |autor2= și |nume2= (help)Mentenanță CS1: Formatul datelor (link) Categorie:Pagini cu citări cu argumente redundante Categorie:Mentenanță CS1: Formatul datelor Deși el nu deținea câini, Norton mânca la cantine gratuite unde împărțea mâncarea cu câinii. alt=Ten dollar note|dreapta|miniatura|300x300px|O bancnotă de zece dolari emisă de Guvernul Imperial al lui Norton I.