Radu Munteanu a fost un zugrav peregrin de biserici (majoritatea greco-catolice din zona Maramureșului și Chioarului), din secolul XVIII, originar din Țara Lăpușului. Anca Pop-Bratu consideră că „prin opera lui Radu Munteanu, pictura murală de tradiție postbizantină atinge faze de rusticizare care o înrudesc stilistic cu pictura icoanelor pe sticlă”.
Viața și activitatea Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, un sat din Țara Lăpușului. Prima urmă cronologică din bogata activitate a acestui pictor este icoana realizată în anul 1767 pentru vechea biserică greco-catolică de lemn din Lăpuș , icoană înfățișând Sfânta TreimeAnca Pop-Bratu, pag.42. După patru ani era prezent la Botiza, unde lăsa o însemnare pe un „Apostol”. În același an, 1771, a pictat câteva icoane pentru biserica din satul învecinat GlodAnca Pop-Bratu, pag.42. În anul 1780 a realizat una din cele mai importante creații ale sale, semnând, ca meșter principal, alături de Gheorghe, pictura bisericii unite din Desești.
În perioada 1782-1785 a activat în Lăpuș, pictând mai întâi biserica din satul natal, Ungureni, și icoanele pentru aceasta. Apoi (în 1785) marchează un alt reper important în activitatea sa, realizând, împreună cu zugravul Nicolae Man, din Poiana Porcului, pictura bisericii Sfinții Arhangheli din Rogoz. În același an a relizat proscomidiarul bisericii de lemn din Poienile Izei, iar după doi ani se întoarce la biserica din Desești, pentru care pictează câteva icoaneAnca Pop-Bratu, pag.43.
În perioada următoare a lucrat pe Valea Cosăului, pictând icoane pentru bisericile din Sârbi Susani și Sârbi Josani și o cruce de mână pentru biserica din Budești Susani (în 1793). În 1794 îl regăsim pictând icoane pe valea Someșului (o parte din acestea s-au păstrat în parohia Chiuiești). În perioada 1798-1800 a pictat din nou în Lăpuș, realizând pictura celor două biserici din Dobricu LăpușuluiAnca Pop-Bratu, pag.43.
Stilul lui Radu Munteanu, vesel și colorat, a făcut prozeliți (ucenici) în zona Lăpușului, de o factură asemănătoare cu ansamblurile semnate de acesta, fiind și pictura bisericilor din Libotin, Frâncenii Boiului și cele două biserici de lemn din Cupșeni.
Note
Bibliografie Pop-Bratu, Anca, Pictura murală maramureșeană, Ed. Meridiane, București, 1982. Porumb, Marius, Icoane din Maramureș, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Porumb, Marius, "Zugravi și centre românești de pictură din Transilvania sec. al XVIII-lea", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj-Napoca, XIX, 1976. Porumb, Marius, "Biserici de lemn din Țara Maramureșului", în Monumente istorice de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1982. Porumb, Marius, Dicționar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII, Ed. Academiei Române, București, 1998 Porumb, Marius, Un veac de pictură românească din Transilvania, sec. XVIII, Ed. Meridiane, București, 2003. Porumb, Marius, Biserici de lemn din Maramureș, Ed. Academiei Române, București, 2005. Betea, Raluca, Biserica de lemn din Desești. The Wooden Church in Desești. L'église en bois de Desești, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2007.
Imagini
Categorie:Muraliști români Categorie:Pictori de icoane români Categorie:Pictori de biserici români