Leon Mavrocordat (n. 26 decembrie 1858, Cristești, Iași - d. 5 septembrie 1939, Tătărani, Vaslui)Familia Ghika-Comănești, accesat la 19 decembrie 2017 a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Nu a participat la acțiunile de luptă, îndeplinind funcția de șef al Casei Militare Regale până la data de 1/13 iunie 1918, când împreună cu alți ofițeri a fost trecut în poziția „la dispozițiunea ministerului de război, pentru însărcinări speciale”.Înalt Decret nr. 1240 din 26 mai 1918, în „Monitorul Oastei”. nr. 100 din 2 iunie 1918, Partea Ofcială
Biografie și familie
Leon Mavrocordat a fost al doilea din cei cinci copii ai soților Alexandru și Elisa (născută Millo.). A avut trei frați - Edgar, Emil și George. Fratele mai mare, Edgar Mavrocordat, a fost diplomat de carieră, fiind cel care avea să transmită, la 14/27 august 1916, declarația de război a României către Imperiul Austro-Ungar, în calitate de ministru plenipotențiar al României la Viena.Alexandru Marghiloman, Note memorialistice, vol. II, Editura Virtual, 2011 Sora sa Ema a fost căsătorită cu omul politic Ion N. Lahovari, aceștia fiind părinții Marthei Bibescu.Octav George Lecca, Genealogia a 100 de case din Țara Românească și Moldova , București, 1911, accesat la 19 decembrie 2017
Tatăl său, descendent al primului domn fanariot în Moldova și Țara Românească, Nicolae Mavrocordat (1680-1730), a fost senator și mare șambelan la începutul domniei regelui Carol I.Ion Mitican, Bunicul din strada Gându al Marthei Bibescu, în Ziarul Lumina, 11 februarie 2008, accesat la 19 decembrie 2017
Între 1879-1885 Leon a fost trimis la studii în străinătate, unde a urmat cursurile Școlii Speciale Militare de la Saint-Cyr, Școlii de Aplicație pentru Artilerie și Geniu din Fontainebleau, și Școlii Superioare de Război din Paris.Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2012
Leon Mavrocordat a fost căsătorit cu Maria Ghica-Comănești, fiica lui Dimitrie Ghica și a Zoei (Zimka) născută Lahovary. Soția sa, Maria (n. 2.02.1870 - d. 2.09.1950), a fost doamnă de onoare a reginei Maria. Familia a avut doi copii: o fată , Zoe (n. 1890, Viena - d. 1973, Madrid), și un băiat, Alexandru (Alexis) (n. 1894, Iași - d. 1919).Rechizitoriul DNA în al doilea dosar al retrocedărilor, în „Ziarul de Bacău”, accesat la 19 decembrie 2017 Alexandru a fost ofițer cu gradul de locotenent, căzând pe câmpul de luptă cu ocazia luptelor cu formațiunile bolșevice din timpul incidentului armat de la Hotin din 1919.Mihail Sturza, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută , accesat la 19 decembrie 2017
Începând cu anul 1906 familia a locuit în casa situată pe str. Nicolae Crețulescu (fostă Umbrei) nr. 8, unde soția sa a rămas până la moarte (1950).Carol Göble, Anuarul Bucurescilor. 1905 Carol Göble, Anuarul Bucurescilor. 1906 Din 1 martie 2017 clădirea găzduiește sediul Muzeului Literaturii Române.
Cariera militară După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Leon Mavrocordat a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie și infanterie (armă în care s-a transferat începând cu 1900) sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Batalionului 4 Vânători, șef de stat major al Corpului 4 Armată și director general în Ministerul de Război.Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
Între 1895-1899 a fost director de studii iar între 1899-1900 a fost comandantul Școlii Superioare de Război. Începând cu anul 1900 a fost încadrat în Statul Major Regal, ca ofițer adjutant al regelui Carol I, iar în 1907 a fost numit șef al Casei Militare Regale (până în 1918) și mareșal al Palatului Regal (până în 1914). A fost trecut în retragere în anul 1919
La moartea regelui Carol I, a fost unul dintre martorii care au semnat actul oficial de constatare a decesului.La moartea Regelui Carol, în Românul, anul IV, nr. 225, 12/25 octombrie 1914, accesat la 19 decembrie 2017 În 1920, a fost ales primul președinte al Federației Române de Scrimă.
Lucrări Cursul serviciului de stat-major. Loc.-Colonel Mavrocordat. Anul 1899. Bucuresci, . (25 x 20,5). 1 f., 362 p., 6 p. (tabla de materii), 5 hărți. (Școala Superioară de Resboiu) Despre disciplină. Despre scrisori, ordine, rapoarte de Locot.-Colonel Mavrocordat. [București], 1898.Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera M, accesat la 19 decembrie 2017
Decorații 20px Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1904) 20px Ordinul „Coroana României”, în grad de comandor (1912) 20px Ordinul Carol I, (1911) 20px Crucea „Meritul Sanitar” (1914)
Note
Bibliografie Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei , Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2012
Legături externe Povești cu case - Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în „Formula AS”, accesat la 19 decembrie 2017
Vezi și Participarea României la Primul Război Mondial Casa Militară Regală
Categorie:Nașteri în 1858 Categorie:Decese în 1939 Categorie:Generali români din Primul Război Mondial Categorie:Șefi ai Casei Militare Regale Categorie:Cavaleri ai Ordinului Carol I Categorie:Cavaler al Ordinului Steaua României Categorie:Decorați cu Ordinul Coroana României Categorie: Decorați cu Crucea „Meritul Sanitar”