Culmea Pleșului (911 m altitudinea maximă)Geomorfologia României:..., Posea, 2005, p. 172 este o structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei,Geografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu, 2004, Partea a III-a (Subcarpații) - 1.1.2. Limitele spațiale în nord-vestul acestora.Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 174 (Harta Subcarpaților Moldovei) Se află în grupa Subcarpațiii Neamțului.Geografia Fizică a României..., Posea, , 2006, p. 228 și se extinde pe o lungime de 24 km, dinspre nord-vest către sud-est.Enciclopedia Geografică a României, Vol. II (H-P), Ghinea, 1997, p. 333
Este cea mai înaltă unitate din anticlinoriul Culmii Pleșului,Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 429 și are un aspect de obcină bine împădurită.Natura: Seria geografie-geologie, Volumul 17; 1965; p.22; accest la 4 iulie 2017 Provine din cutarea și înălțarea molasei depuse în avanfosa carpatică.Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 90 În structura sa se găsesc roci dure: gresii, conglomerateGeografia Fizică a României..., Posea, , 2006, p. 104 burdugalieneGeomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 96 și șisturi verzi.Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 177
La poalele sale, în depresiunea Neamțului, se găsește orașul Târgu Neamț.Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 184
Date generale Delimitare Face parte din anticlinoriul Culmii Pleșului (format din Culmea Pleșului propriu-zisă – cea mai înaltă subunitate, Dealul Boiștea (Budaru), Dealul Bodești (Corni), Dealul Chicera, Dealurile Bahnei (Runc) și Glacisul Moldoveni).
PorneșteGeomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 171 de sub munte și merge oblic pe rama Carpaților, paralel cu Moldova și Bistrița. Este situată între: Munții Stânișoarei, aflați la vest dincolo de aliniamentul Mălini – Mănăstirea Neamț.Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 172 Depresiunea Neamțului, aflată la sud – sud-vest.Enciclopedia Geografică a României, Vol. II (H-P), Ghinea, 1997, p. 230 Culoarul Moldovei aflat la est și nord-est. Contactul cu terasele râului – care aparțin de podiș, se poate urmări pe traseul Râșca - Oglinzi.Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 173 Depresiunea Râșca, aflată la nord.Roșu, Alexandru; Geografia fizică a României; Ed. Didactică și Pedagogică; București; 1980; Harta Subcarpațiolor Moldovei
Geomorfologie Are un aspect de obcină. Altitudinea sa maximă (911 m) se întîlnește pe dealul Cerdacului. Panta medie a versanților depășește 25°.Aspecte fizico-geografice..., Rusu&Brânzilă&Mărgărint&Căpățână, 2002; p. 81
În dreptul orașului Tîrgu Neamț precum și a satelor Condreni și Lunca, limita culmii este formată dintr-un pripor stâncos cu aspect montan, apărut în contextul eroziunii provocate de apele Nemțișorului, unite cu cele ale Neamțului în imediata apropiere a coastei Pleșului. Spre satul Nemțișor, Pleșul însă pierde treptat din înălțime spre albia râului Nemțișor, iar dinspre valea Moldovei apare cu un profil zimțat, fragmentat în numeroase culmi.Paraschiv, Valentina; Strategia de dezvoltare locală a comunei Vînători-Neamț, județul Neamț pentru perioada 2014-2020; 2013; p. 64
Între depresiunea Neamțului și culme exist un îngust glacis de contact.Depresiunea Neamțului - studiu...; Dimitriu, 2007, p. 21 În zonele de debușeu ale văilor torențiale coborâte de pe versanții culmii, în depresiune apar conuri de dejecție. Unele dintre acestea au suprafețe destul de mari și au aspect de terase locale.Depresiunea Neamțului - studiu...; Dimitriu, 2007, p. 22
Geologie Structura sa este cutată, provinind din cutarea largă și înălțarea postvillafranchianăGeomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 113 a rocilor terțiare de tip molasă, depuse în avanfosa carpatică. Fundamentul aparține Platformei Moldovenești, iar suprastructura sedimentară în mod dominant orogenului carpatic. Are un caracter de culme petrografică.Geografia Fizică a României..., Posea, , 2006, p. 91 La origine, este un restGeomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 133 dintr-un piemont acvitanian-burdigalian apărut după înălțarea unei părți importante din pediplena carpatică.Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 132 Stratele sale redresate până la verticală.Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 18
În structura sa se găsesc roci dure, gresii și conglomerate burdugaliene mai rezistente la eroziune, ivite pe spații restrânse în combinație cu alte rociGeomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 196 (șisturi verzi). Prezența acestor roci a favorizat apariția unor abrupturi de peste 400 m față de zona de sud și sud-est a Depresiunii Neamțului. Adâncirea râurilor în cursul superior după ce a înlăturat depozitele de suprafață în bună parte, a accentuat pe plan local unele abrupturi de falie sau de contact petrografic.Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 49 Suprafața sa pare a păstra urme de nivelare, formată prin glacisare din sarmațian până în villafranchian,
Aspecte climatice Din punct de vedere climatic, culmea aparține subetajului dealurilor înalte. Domină topoclimatele de versant (cu orientare sud-vestică și nord-estică).Aspecte fizico-geografice..., Rusu&Brânzilă&Mărgărint&Căpățână, 2002; p. 84 În raport cu stațiunea Băile Oglinzi, dealul acționează ca o barieră pentru poluarea din zona orașului Târgu Neamț,Bunescu, Iulia: Teodoreanu, Elena; The balneary and climatic potential of Oglinzi resort ; Present environement and sustainable developement, 3/2009, p. 112; accesat la 4 iulie 2017 având de alfel un anumit rol protectiv pentru depresiunea Neamț și în ceea ce privește unele fenomene meteorologice cu finalitate negativă:Depresiunea Neamțului - studiu...; Dimitriu, 2007, p. 28 (cum este – de exemplu, atenuarea intensității vânturilor dominante).Strategia ... Tîrgu Neamț ..., Primăria Orașului Tîrgu Neamț, 2014, p. 13
Resurse Pe flancul intern al Pleșului dinspre depresiunea Neamțului, apele minerale cloro-sodice și sulfatate sunt o prezență aproape continuă.Depresiunea Neamțului - studiu...; Dimitriu, 2007, p. 399 Ele se regăsesc și pe flancul extern în zona sud-estică a culmiiStrategia ... Tîrgu Neamț ..., Primăria Orașului Tîrgu Neamț, 2014, p. 9, la Băile Oglinzi fiind singurul loc unde sunt valorificate balnear. Există și o utilizare tradițională, empirică, cu precădere în zona satelor Nemțișor, Lunca și Vânători. Dintre sursele de apă sărată aflate în zona Oglinzi-Târgu Neamț, cea care este cel mai intens utilizată pentru uzul cotidian este fântâna de la Lunca - Poiana Slatinei, unde mineralizarea este de 347 g de sare la litru. Cu toate că zăcământul este impur, din cristalizarea mineralului din izvoare rezultă o sare curată.Munteanu, Roxana; Dumitroaia, Gheorghe; Sursele de sare dintre Valea Sucevei și Valea Buzăului în Sarea, Timpul și Omul; p.23 Apa izvorului sărat aflat lângă Mănăstirea Neamț a fost utilizată în bolnița mănăstirii în secolele XVIII-XIX. După deschiderea stabilimentului balnear de la Oglinzi, izvorul aflat lângă mănăstire a fost părăsit treptat.Munteanu, Roxana; Rolul balnear al unor ape cloruro-sodice din județul Neamț în Sarea, Timpul și Omul; p. 142
Datele rezultate din repartiția izvoarelor de apă sărată și din foraje, conturează faptul că există în zonă un zăcământ de sare de forma unei lame subțiri, care conține o sare impură cu o concetrație de 70- 90 % NaCl. Grosimea zăcământului este de maximum 130 de metri și se dezvoltă de la Târgu Neamț spre nord-est pe o distanță de aproximativ 4 Km.
Soluri Fondul pedologic dominant al zonei este reprezentat de cambisoluri.Aspecte fizico-geografice..., Rusu&Brânzilă&Mărgărint&Căpățână, 2002; p. 87 Izolat pe gresii și conglomerate debazeificate apar soluri brune acide,Aspecte fizico-geografice..., Rusu&Brânzilă&Mărgărint&Căpățână, 2002; p. 88 care se găsesc pe versanții sudici și sud–vestici. La nivelul versantului sud-vestic al culmii se întâlnesc erdosoluri, acolo unde sunt pășuni degradate.Aspecte fizico-geografice..., Rusu&Brânzilă&Mărgărint&Căpățână, 2002; p. 89 Izolat la nivelul glacisului de la periferia vestică a culmii se dezvoltă fenomene de hidromorfism pluvial.
Vegetație Culmea este bine împădurită, fiind acoperită cu păduri de fag, de fag în amestec cu conifereGeografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu, 2004, Partea a III-a (Subcarpații) - 1.2.3. Particularitățile climato-hidrice și fito-pedologice și chiar de molid în amestec cu brad, deoarece pădurea carpatică de conifere coboară până la acest nivel.
Capătul sud-est cu povârnișuri stâncoase al culmii este acoperit cu plantații de pin, iar spre poale de salcâm.Strategia ... Tîrgu Neamț ..., Primăria Orașului Tîrgu Neamț, 2014, p. 14Depresiunea Neamțului - studiu...; Dimitriu, 2007, p. 25 Între satul Nemțisor și orașul Tîrgu Neamț pădurea este formată din fag și carpen (izolat întâlnindu-se și brad alb, paltin de munte, plop tremurător și tei argintiu), iar în jurul Mănăstirii Neamț din fag amestecat cu rășinoase.
Vegetația erbacee este reprezentată prin câteva plante efemeroide, care apar primăvara înaintea înfrunzirii arborilor: trei răi (Hepatica nobilis), brebenei (Coryadilis solida), păștița galbenă (Anemone ranunculoides), horști (Luzula pilosa), precum și altele. Condiții de dezvoltare după închiderea coroanelor au doar plantele umbrofile, cele mai întâlnite fiind vinerița (Ajuga reptans) și breiul (Mercurialis perennis). Mai apar alături de acestea și ferigi (Dryopteris filix-mas) sau colțisor (Dentaria bulbifera), floarea-paștelui (Anemone nemorosa), măcrișul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul berzei (Geranium sanguineum), sau altele.
Elemente de geografie umană
Căi de comunicație Este înconjurată – ca și căi de comunicație principale:România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0 La est și nord-est de către DN15C între Târgu Neamț și Praxia. La nord prin Depresiunea Râșca, de la Praxia continuă DJ155A până la Slătioara. La sud-vest se găsește DJ 155C, situat pe valea Nemțișorului, care trece pe la Mănăstirea Neamț. La sud se găsește DN15B între intersecția cu DJ155C și Humulești, unde se întâlnește cu DN15C.
Căilor rutiere li se adaugă calea ferată Pașcani- Târgu Neamț.Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 188
Arii protejate Spre sud,Subcarpații României, Ielenicz&Pătru&Ghincea, 2005, p. 137 o porțiune redusă din Culmea Pleșului face parte din Parcul Natural Vânători-Neamț,Aspecte fizico-geografice..., Rusu&Brânzilă&Mărgărint&Căpățână, 2002; p. 80 în partea de nord a acestuia.
Așezări La poalele Pleșului în depresiunea Neamț se găsește orașul Târgu Neamț, dominat de flancul sud-estic al culmii.
Istorie În al Doilea Război Mondial, în partea de sud a Culmii Pleșului s-a desfășurat Luptele de pe Culmea Pleșului (1944).Cap. VIII: Luptele de pe Valea Culeșa (Borta Dracului) în Stan, Dumitru; Război blestemat: Comuna Răucești la 65 de ani de la cel de-al Doilea Război Mondial 1944-2009 ; Ed. Cetatea Doamnei; Piatra Neamț; 2009; ISBN 978-973-1755-84-7; pp. 158-178, pp. 194-195
Obiective turistice
Locale Cetatea Neamț – aflată pe unul din pintenii stâncoși de pe latura sudică a culmii. Monumentul Vânătorilor de Munte – amplasat în partea de nord-est a orașului Târgu Neamț, pe o terasă creată în anul 1936 în mod artificial pe Culmea Pleșului.Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013; Tîrgu Neamț cetatea amintirilor sacre. Ghid turistic. ( varianta în limba engeză); 2012