Capela palatină din Aachen era capela privată a lui Carol cel Mare situată la Aachen, un oraș din Germania, în landul Renania de Nord-Westfalia. Începută prin 792, consacrată în 804 și terminată în 805, ea face parte din palatul din Aachen. Ea conține rămășițele pământești ale lui Carol cel Mare și a fost locul de încoronare timp de vreo 600 de ani. A fost integrată în actuala catedrală din Aachen.

Construcția acestui edificiu s-a bazat pe modele anterioare. Fiecare capelă era o sinteză desăvârșită între Antichitate și ultimele inovații tehnice și stilistice ale epocii. Pentru aceste motive, ea constituie o referință care a dat loc unor numeroase reluări. În anul 2008 capela era păstrată aproape intactă, în pofida unor adăugiri mai târzii și a unor numeroase refaceri din secolul al XIX-lea. Ca parte a Catedralei din Aachen / a Domului din Aachen, ea apare pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.Cathédrale d'Aix-la-Chapelle pe site-ul UNESCO

Nu există documente de epocă privitoare la monument, în afară de o scrisoare a lui Alcuin, consilier al împăratului Carol cel Mare, care menționează coloanele de la nivelul superior, ridicate în 798.

Etimologie Numele de capelă provine de la cuvântul latinesc cappa, prin intermediul limbii italiene: în Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române este un diminutiv al substantivului cappa, „capă”,Manta cu glugăcu referire la capaCinstită drept relicvă, moaște Sfântului Martin de Tours, depusă în capela palatului lui Carol cel Mare din Aix-la-Chapelle (în ). O altă explicație a etimologiei termenului capelă ar putea fi termenul din latina vulgară cappella, diminutiv al termenului latinesc cappa, „capă”. Termenul cappella a fost moștenit de limbile franceză: chapelleAlbert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historiqueDe unde provine numele francez al orașului Aachen, Aix-la-Chapelle. și italiană cappella, de unde a fost împrumutat în limba română.

De aici, termenul s-a extins la alte edificii de cult.

Contextul istoric 250px|thumb|left|Tronul lui Carol cel Mare în Capela palatină. O vastă mișcare care atinge domeniile religios, artistic și literar a început în epoca lui Carol cel Mare. A fost voința de a face să renască o civilizație strălucitoare ca aceea a romanilor, de a crea o „a doua Romă în nordul Alpilor”.

Contrar obișnuințelor suveranilor merovingieniEi preferau reședințe itinerante., Carol cel Mare a ales, potrivit modelului antic, să-și stabilească o capitală fixă (centralizare administrativă, prezența curții și a tezaurului). După o primă încercare la Ingelheim, în apropiere de Mainz, alegerea definivă a ajuns la Aix / Aachen, în urma gustului lui Carol cel Mare pentru izvoarele calde.Aix / Aachen este un vechi oraș termal roman: Aquaegrani. În afară de aceasta, tatăl său, Pepin cel Scurt poseda acolo deja un castel.

Carol cel Mare a dispus începerea construirii capelei palatine prin 792, în același timp cu celelalte clădiri ale palatului. Kenneth J. Conant, Carolingian and Romanesque Architecture, 4th ed. (New Haven, 1994), p. 47). Este o grupare de diferite clădiri necesare exercitării puterii și a vieții de curte:Carol Pleșuvul va face la fel la Compiègne.

o aulă pentru recepție,

clădiri pentru locuit,

o capelă pentru slujbe religioase, ceea ce îi legitimează puterea spirituală și va servi de adăpost al mormântului său.

Construcția ansamblului a durat circa 12 ani; este o durată relativ scurtă în raport cu amploarea șantierului. Palatul propriu-zis a fost ocupat în anul 800. Capela, care a fost dedicată Fecioarei Maria, a fost consacrată de papa Leon al III-lea în 804.

Galerie de fotografii

Note

Bibliografie Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7 Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historique par [...], quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris 1977 ISBN 2-03-020210-X Félix Kreush , « La Chapelle palatine de Charlemagne à Aix », Les Dossiers d'archéologie, n°30, 1978, paginile 14-23. Christoph Stiegmann, « Kunst und kultur der Karolingerzeit: Karl der Grosse und Papst Leo III », în Paperborn: Beiträge zum Katalog der Ausstellung, Paperborn, 1999, Mainz.

Legături externe

Site-ul web oficial al Catedralei din Aachen Aachen Cathedral, inː Sacred Destinations (online travel guide) Fotografii din Aachen Palatul din Aachen

Vezi și Capela Sixtină Sainte-Chapelle

Categorie:Capele din Evul Mediu Categorie:Edificii religioase din Renania de Nord-Westfalia Categorie:Carol cel Mare Categorie:Fondări în 792 Capela palatină Categorie:Patrimoniul mondial din Germania Categorie:Capele