Bezirkul Czernowitz (de asemenea Landbezirk Czernowitz, în română Cernăuți, în ruteană Czerniwci) a fost un bezirk (bițârc -în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea împrejurimile orașului Cernăuți, reședința Bucovinei, dar și a bezirkului. După Primul Război Mondial a devenit parte a României, iar în prezent este parte a Ucrainei.
Istoric Districtele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării distictelor politice de cele judiciare.Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“ Bezirkul Cernăuți a fost creat în urma unirii districtelor judiciare Cernăuți (Gerichtsbezirk Czernowitz) și Sadagura (Gerichtsbezirk Sadagora/Sadhora).Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend. La data de 1 februarie 1904 a fost creat districtul judiciar Boian (Gerichtsbezirk Bojan), format din 7 comune din districtul judiciar Sadagura, și inclus în districtul politic Cernăuți.Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder, 1899, Nr. 187: Verordnung des Justizministeriums, betreffend die Errichtung des Bezirksgerichtes in Bojan in der Bukowina bzw. 1903, Nr. 211: Verordnung des Justizministeriums, betreffend die Aktivierung des Bezirksgerichtes in Bojan in der Bukowina
În Bezirkul Cernăuți trăiau în anul 1869 74.367 de persoane, iar în 1900 numărul de locuitori a crescut la 99.438. Populația era formată în anul 1900 din: 58.378 vorbitori nativi de limba ruteană (58,7 %), 23.184 vorbitori nativi de limba română (23,3 %), 13.395 vorbitori nativi de limba germană (13,5 %) și 3.325 vorbitori nativi de alte limbi (3,3 %). Suprafața bezirkului era în anul 1900 de 876,05 km² și cuprindea două districte judiciare cu 42 de comune și 24 Gutsgebieten (comunități private fără un consiliu local, gestionate de proprietarii acestora).
Anul Locuitori Vorbitori nativide germană Vorbitori nativinativi de ruteană Vorbitori nativide română Vorbitori nativide alte limbi 1869 74.367 1880 80.997 10.564 51.839 16.101 2.184 1890 91.237 12.984 55.162 19.918 2.781 1900 99.438 13.395 58.378 23.184 3.325
Localități În anul 1910 bezirkul Cernăuți era format din districtele judiciare Cernăuți și Boian. Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 400
Gerichtsbezirk Bojan: Markt Boian (Bojan în germană, Bojany în ruteană) (inclusiv localitatea actuală Lehăceni-Boian) (Bojan-Lehuczeny) Lehăcenii Tăutului (Lehuczeny des Teutul) Gogolina (Gogulina) Cotul Ostriței (Kotol Ostritza) Mahala (Mahala) Noua Suliță (Österreichisch-Nowosielitza)- partea situată pe malul drept al râului Răchitna pâna la confluența sa cu râul Prut; râul Răchitna a fost granița naturală dintre Austria (Bucovina) și Rusia (Basarabia) până în 1918 Slobozia Rarancei (Rarancze Slobodzia)
Gerichtsbezirk Czernowitz: Orașul Cernăuți (Czernowitz în germană, Czerniwci în ruteană) cu suburbiile sale: Roșa (Rosch), Mănăsteriște (Monasteriuka), Caliceanca (Kaliczanka), Clocucica (Koluczka) și Horecea Urbană (Horecza) Ceahor (Czahor) Hliboca (Hliboka) Camena (Kamena) Corovia (Korowia) Cotul Bainschi (Kotubanski) Cuciurul Mare (Kuczurmare) Horecea Mănăstirii (Ludihorecza) Kamerale mit Monastiora Lucovița (Lukawitza) Mamornița (Mamornitza) Mihalcea (Mihalcze) Mihuceni (Mihuczeny) Dumbrava Roșie (Kiczera) Plaiul Cosminului (Molodia/Jungheim) Valea Cosminului (Franzthal) Ostrița (Ostritza) Prevoroche (Preworokie) Stănești (Stanestie am Sereth) Poieni (Pojenille) Tărășeni (Tereszeny) Trestiana (Dymka) Voloca pe Derelui (Woloka am Derelui) Țureni (Zurin) Sadagura (Sadagora) Bila (Bila) Buda (Buda) Cernăuca (Czernawka) Dobronăuți (Dobronoutz) Lencăuți Cameral (Lenkoutz Kamerale) Lencăuți Privat (Lenkoutz Privat) Rarancea (Rarancze) Rohozna (Rohizna/Rohozna) Șerăuții de Sus (Ober Scheroutz) Șerăuții de Jos (Unter Scheroutz) Șubrănești (Schubranetz) Toporăuți (Toporoutz) Vaslăuți (Wasloutz) Zadobruvca (Zadobruwka) Jucica Veche (Alt Zuczka) Jucica Nouă (Neu Zuczka) Mămăeștii Vechi (Alt Mamajestie) Mămăeștii Noi (Neu Mamajestie) Râvna (Rewna) Bordei (Burdei) Cotul-Vânători (Striletzki Kut)
Referințe
Bibliografie k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Orts-Repertorium des Herzogthums Bukowina. Auf Grundlage der Volkszählung vom 31. Dezember 1869 bearbeitet. Cernowitz 1872 k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Wien 1885 k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. December 1890. Wien 1894 k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Gemeindelexikon der Bukowina. Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900. Wien 1907
Categorie:Bucovina Categorie:Monarhia Habsburgică Categorie:Cernăuți