miniatura|Sfântul Ioan Botezătorul (1542), Tițian, Veneția, Gallerie dell'Accademia. miniatura|„Leul Sfântului Marcu” din Veneția. Vox clamantis in deserto este o expresie din limba latină, care poate fi tradusă literal: „glasul celui care strigă în pustiu” și, într-un sens figurat, „persoana al cărei sfat rămâne neascultat”.Cf. Treccani Portal online.
Expresia este cunoscută din Evanghelii ca referire la Sf. Ioan Botezătorul, care a fost precursor al lui Isus Hristos și care predica în deșert, pe malul Iordanului, botezarea oamenilor pentru a se spăla de păcat. Evanghelia după Marcu 1, 1-3 începe cu aceste cuvinte:
În virtutea acestei afirmații, Marcu evanghelistul este reprezentat ca un leu care rage.
În Evanghelia după Ioan 1, 22-23 Ioan Botezătorul însuși se definește astfel:
Este interesant de observat cum cuvintele profetului (Isaia 40:3) au un sens diferit, în funcție de punctuația lor:Cf. Treccani Portal online.
Influență culturală Semnificația expresiei a depășit sensul literal, probabil sub influența Evangheliei după Ioan, care se referă la faptul că Isus Hristos nu a fost recunoscut sau poate că în deșert nu există nimeni care poate să-l asculte. Astăzi termenul este folosit pentru o persoană care vorbește, dar nu este ascultată, referindu-se în special la cel care dă sfaturi sau avertizează cu privire la un pericol și este ignorat.Cf. Treccani Portal online.
Această expresie este, de asemenea, motto-ul Universității din Dartmouth (SUA).
Note
Vezi și Ioan Botezătorul Evanghelia după Marcu Marcu Evanghelistul Leul Sfântului Marcu Locuțiuni în limba latină
Categorie:Cuvinte și expresii în limba latină Categorie:Expresii din Biblie Categorie:Evanghelia după Marcu