Gordinești (până în anul 1576 - Neagăuți) este un sat din raionul Edineț, Republica Moldova.
În aval de Gordinești pe râul Racovăț este amplasată rezervația peisagistică La Castel.
Etimologie Primul nume al satului de Neagăuți provine de la antroponimul de origine sârbă - Neagu/Neagoe, format din cuvântul slav nega (нѣгa) - „grijă”, „tandrețe”.Eremia, Anatol. Lexicul social -istoric în toponimia românească pruto -nistreană. 1. Toponime etnonimice, migratorice, antroponimice . In: Philologia, 2008, nr. 1-2(236), pp. 71-85. ISSN 1857-4300. În a doua jumătate a secolului XVI se atestă schimbarea numelui în Horbinești.
Toponimul Horbinești provine de la cuvântul slav gorb (горб) - „gheb”, „cocoașă”, cu sensul de „movilă”, „colină”. Conform altor versiuni, termenul horb, fiind înrudit cu gârb, este moștenit din limba traco-dacă, care derivă de la protoindo-europeanul *ger/*gerbh - „a îndoi”, „a încovoia”, având origine lingvistică comună cu gorb-ul din limbile slave.Vinereanu, Mihai. Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică. București: Alcor Edimpex, 2008, p. 387. ISBN 978-973-8160-31-6
După anexarea interfluviului Prut-Nistru de către Imperiul Rus, denumirea satului a fost adaptată foneticii limbii ruse și modificată în Gordinești.Eremia, Anatol. Considerații privind toponimia istorică a Basarabiei. In: Buletin de Lingvistica, 2017, nr. 18, pp. 84-93. ISSN 1857-1948.
Istorie
Prima atestare documentară
Localitatea actuală a fost atestată documentar cu denumirea Neagăuți într-un uric emis de domnul Alexandru cel Bun, prin care confirmă dăruirea așezării de Stoian Procelnicul lui Ivan Cupcici, care datează cu 27 mai 1429:Cihodaru, C.; Caprușu, I; Șimanschi, L. Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul I. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1975, pp. 131.
În componența Țării Moldovei Neagăuți este aceeași localitate cu Gordineștii (ortografiat și Horbinești în unele documente istorice).Gonța, Alexandru I. Documente privind istoria României. A. Moldova. Veacurile XIV-XVII (1384-1625). Indicele numelor de locuri. București: Editura Academiei Române, 1990, pp. 113, 123, 124.Ladaniuc, Victor. „Gordinești”. In: Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 6: Dre-G, pp. 602, ISBN 9975-9868-2-X
1576, 17 aprilie - satul Neagăuți apare menționat documentar cu denumirea Horbinești într-un suret de pe un ispisoc vechi de la Petru Voievod prin care logofătul Gavril cumpără moșia satului cu 500 zloți tătărești: Iată că, viind înaintea noastră și înaintea boierilor noștri a Moldovei, și mari și a mici, slugile noastre Grozav Cracalie diac, ... [și alții].... au vândut dreapta ocina lor și moșie ... ce le-au avut moșul și strămoșul lor de la bătrânul Ștefan voievod, o a patra parte din sat din Neagăuții, pe Racovăț, în ținutul Hotinului, cari acum să numește Horbinești și o a patra parte din mori, și din heleșteie, și cu un loc de pustie, ce este în capătul acelui hotar, ce să numește Truineva, ce au fost de baștină și de danie, unchiului lor, lui Cracalie pisarul, de la Alexandru voievod.Capro, Ioan. Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul III (1571-1584). București: Editura Academiei Române, 2012, p. 173.
1577, 18 februarie - Petru Șchiopul voievod întărește lui Gavrilaș pisar stăpânirea peste un sfert din satul Horbinești, numit Negăuții, pe Racovăț, în ținutul Hotin, cumpărat de la Gliga și alții cu 250 de zloți tătărești.Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul VII
1577, 30 aprilie - Petru Șchiopu voievod întărește lui Gavril logofăt stăpânirea peste o parte din satul Negăuți, numit acum Horbineștii, pe Racovăț, cumpărată de la Ana și alții.
1586-1588, 17 mai — Fedoraș, feciorul Maricăi, și-a vândut partea lui din satul Horbinești, din ținutul Hotinului, lui Șăptelici pentru 30 de taleri vechi
1587, 1 august — Petru Șchiopul, oferă gramotă pârcălabului Hotinului, Cucoare, cu privire la hotărnicia moșiei aparținând lui Găvrilaș logofăt, între părțile de ocină a satelor Horbinești și Holohoreni.
1587, 5 septembrie — Petru Șchiopul, întărește partea de moșie a satului Horbinești, cumpărate de Șăptelici armașul de la nepoții și strănepoții lui Toader, cu prețul de 400 de zloți tătărești.
1588, 21 februarie — Petru Șchiopul voievod, întărește lui Cucore și Ghoerghe, pârcălabi de Hotin, părți din moșiile Horbinești, Verbeanca și Holohăreni, cu hotărnicia între părțile ce aparțin răzeșilor și lui Gavrilaș logofăt.
1589, 14 februarie - Petru Șchiopul întărește lui Gavrilaș logofăr, a patra partea din jumătate de sat Horibinești, numit și Neagăuți, cumpărată de la Șăptelici armașul și alții, pentru 550 de zloți tătărești.
1590, aprilie - Petru Șchiopul oferă gramotă pârcălabilor de Hotin în care este specificată hotărnicia a moșiei satul Horbinești cu partea deținută de Gavrilaș logofăt.
1590, 21 mai - Petru Șchiopul întărește lui Bârlădeanu, pârcălab de Hotin, o parte din moșia satului Horbinești, cu descrierea hotarului cu partea deținută de Gavrilaș logofăt.
1600 - Ieremia Movilă voievod întărește lui Simion hatman, și pârcălab de Suceava, satul Horbinești, cu heleșteu și moară pe Racovăț, ținutul Hotin.Documente privind Istoria României. A. Moldova. Veacul XVI, Volumul IV (1591-1600)
1634 - Vasile Lupu voievod întărește lui Grigore Ureche spătar niște părți din ocină din Horbinești după judecată avută cu Procop, fiul lui Bârligă, și rudele sale.Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul XXII, pp. 107, 108
1636 - suret emis de Vasile Lupu voievod menționează pe Prodanu aprodu deținător al unei părți din ocina Horbineștilor.Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul XXIII, p. 449
1638 - Vasile Lupu voievod întărește lui Pătrașco din Horbinești partea lui Suilă din Sănăuți, în urma unui proces cu Drăceștii.Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul XXIV
1638 - Vasile Lupu voievod poruncește lui Borăleanul uricar să meargă în satul Horbinești, din ținutul Hotin, pentru a alege partea din acel sat a lui Grigore Ureche spătar de aceea a lui Hilimon, fiul lui Gheorghi.Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul XXIV.
1644 - Vasile Lupu voievod acordă Grăpinei din satul Cerlina o carte de apărare a părților ei din satul Horbinești ținutul Hotin.Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Volumul XXVII. p. 335
1698 - Alexandra Buhușoae, văduva fostului hatman Alexandru Buhuș și fiica lui Neculae Ureche, fiul lui Vasile Ureche, întocmește izvod de satele ce i-au venit fiicei sale, Catrina, și anume: [mai multe sate inclusiv], satele întregi Horbinești lângă Truieva, ... Frații ei, Ion, Dumitrașco și Neculai Buhuș se obligă că dacă va lipsi vreun sat sau vreun sălașe de țigani să aibă a-l împlini ei, iar dacă se vor găsi și alte sălașe de țigani, afară de cei ce sunt acum, să aibă a-i împărți cu hătmăneasa Catrina, sora lor.Catalogul documentelor moldovenești din Direcția Arhivelor Centrale. Supliment I (1403-1700). București, 1975. p. 1060
În componența raialei Hotinului 1772 - (Horghinești) conform Recensământului birnicilor organizat de autoritățile țariste satul Hurginești face parte din ținutul Hotin, ocolul Mijlocului, proprietarul moșiei este locotenentul Gheorghe Carp, numărul gospodăriilor locuite - 52, gospodării părăsite - 1. Eliberați de bir sunt: cler - 2; moldoveni - 57.Dmitriev, P.G.; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. p. 145.
Perioada țaristă
1817 - (Horbinești) sat în ținutul Hotin, ocolul de Mijloc; 1 preot; 1 dascăl; 1 pălămar (paraclisier); 82 gospodării (capi de familie); 15 văduve; 20 burlaci, 2 ertați; total birnici - 107 bărbați, 15 femei. Moșia satului aparține domnului maior Linevici. Moșia cuprinde 900 fălci de fânețe, 700 fălci de teren arabil, 600 fălci de imaș (pășuni) ai satului, 350 fălci de pășuni aparținând moșierului, 150 fălci de grădini. Pe cursul râul Racovăț exista un iaz fără pești și o moară aparținând moșierului. Locuitorul satului se ocupă cu vinderea (alijveriș) lespezi și stâlpi de piatră dobândite pe teritoriul moșiei.И. Н. Халиппа. Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года// Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии. Кишинёв: Типо-литография Э. Шлиомовича, 1907. — Т. 3. c. 28-29Catagrafia Basarabiei din 1817 1. Ținutul Hotinului I, p. 23.
1827 - sunt menționați familia Scordeli, nobili de origine greacă moșieri ai satului. Urmașii lui Ienache Nicolae, căsătorit cu Sofia G. Botezatu, părinții Ecaterinei Buzne și ai lui Nicolae, moșier la Gordinești și Fetești (Hotin), mareșal de Hotin (1863-1866), căsătorit cu Leontina Stanislav Moraczewski.Bezviconi, Gheorghe G. Boierimea Moldovei Dintre Prut Si Nistru. Volumul II . București, 1943, p. 154.
1836 - satul Gordinești, județul Hotin, plasa (volostea) Edineț, numără 147 de familii de țărani.Tomuleț, Valentin. Basarabia în epoca modernă (1812-1918): (Inst., regulamente, termeni). Chișinău: Lexon-Prim, 2014 (Tipogr. "Reclama"), p. 35. ISBN 978-9975-4055-5-3
1859 - (Gordinești) 130 case, 366 bărbați, 285 femei, 1 biserică ortodoxă.Центральный статистический комитет Министерства внутренних дел Российской империи. Бессарабская область. Список населённых мест по сведениям 1859 года. Санкт-Петербург: Типография Карла Вульфа, 1861. стр. 58.
1870 - sat în județul Hotin, volostea Edineț: 152 case; 342 bărbați, 346 femei; 95 cai; 323 vite cornute mari, 800 ovine și caprine, activează moară cu aburi.
1875 - sat în județul Hotin, volostea Edineț: 161 case; 385 bărbați, 369 femei; 110 cai; 480 vite cornute mari, 302 ovine și caprine.
1886 - sat în județul Hotin, volostea Edineț, include 183 de curți, 831 locuitori, 1 biserică ortodoxă, capelă.Ершов Г. Г. Волости и важнейшие селения Европейской России. Губернии Новороссийской группы. Санкт-Петербург: Центральный статистический комитет, 1886. — Т. VIII. стр. 124.
1902 - (Hordinești) sat, în județul Hotin, volostea Edineț, așezat pe pârâul Racovăț, între satele Târnova și Burdujeni. Are 186 case, cu o populație de 980 suflete; 2 mori de vânt; vite mari 387 capete.Arbore, Zamfir (1904). Dicționar geografic al Basarabiei. Museum & Fundația Culturală Română. p. 180. ISBN 9975-906-33-8
Administrarea românească
1922 - 450 de gospodării de naționalitate română și ucraineană, Biserica Sfântul Arhanghel Mihail, zidită în 1861 din piatră de evlavioasa Ana Marocevschi, este casă de preot. Paroh preot: Pavel Pentiacov, de 27 ani, absolvent al seminarului teologic, în serviciu pe loc începând cu 1918. Cântăreț: Areta Agapiev, de 68 ani, în serviciu pe loc din 1883.Tomescu, C. N. (alcăt.). Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922, p. 119.
1923 - sat în județul Hotin, plasa Briceni (denumiri geografice: Stânca Goală - 223 m, Crucei, Iazului, Stânca Icoanei); 490 clădiri (la care de adaugă 2 clădiri nelocuite); 510 de menage; 1023 bărbați, 944 femei, total - 1967 locuitori. Gospodărie boierească (3 case ruinate), 1 cooperativă agricolă, 1 carieră de piatră, 1 vărărie, 5 mori pe apă, 2 cârciumi. Activează o școală mixtă (fete și băieți), poștă rurală, primărie.Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 312, 313. 688 p.