Pădurile primare și seculare de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei constituie un sit transnațional compus de tip natural din patrimoniul mondial UNESCO, cuprinzând 93 de părți componente (păduri de fag, Fagus sylvatica) din 18 țări europene.
Inițial, situl a fost listat de UNESCO în 2007, denumit pădurile primare de fag din Carpați, cu zone din zece masive muntoase diferite aflate de-a lungul unei axe de 185 km pornind de la munții Rahăului și creasta Ciornohora din Ucraina până la creasta Poloniny și din Slovacia. În 2011, s-au adăugat pădurile bătrâne de fagi din Germania, alte cinci locuri aflate în diverse părți ale Germaniei.
Situl a trecut printr-o extindere masivă în 2017, când i s-au adăugat păduri din Carpații românești, precum și zone din Munții Balcani, Cantabrici, Alpi, Apenini, Alpii Dinarici și din podișurile Belgiei, precum și încă o serie de noi zone din Ucraina.
Siturile inițiale, Slovacia-Ucraina thumb|left|Localizarea masivelor din Carpații Ucrainei și Slovaciei Siturile inițiale din zona Carpaților acoperă o arie totală de 77,971.6 ha, din care doar 29,278.9 ha compun zona conservată efectiv, restul fiind considerat „zonă tampon”. Pădurile primare de mesteceni din Carpați cuprind zone din regiunile Transcarpatia și Prešov. Peste 70% din sit se află în Ucraina. Zona include două parcuri naționale, o rezervație a biosferei, și câteva zone cu habitat controlat (mai ales în Slovacia). Ambele parcuri naționale, împreună cu o zonă învecinată din Polonia, formează o rezervație a biosferei separată, denumită .
În afară de Havešová, Rožok și (toate aflate în zona Bukovské vrchy), există și o a patra componentă situată în Slovacia, și numită Kyjovský prales din Vihorlat.
Locurile din Ucraina sunt în munții Ciornohora, Kuzîi-Trîbușani, Maramureșului, Stujîțea–Ujok, Svîdiveț, și Uholka–Șîrikîi Luh. Doar câteva din cele zece componente sunt însă accesibile turiștilor. Stužica este singura din cele trei locații din Bukovské vrchy (Slovacia) în care există trasee turistice marcate.
Majoritatea componentelor sitului UNESCO din Slovacia sunt situate în Parcul Național Poloniny în cea mai estică și mai puțin populată parte a țării. Parcul Național a fost înființat la 1 octombrie 1997 cu o arie protejată de 298.05 km² și o zonă tampon de 109.73 km².
# Masiv Regiune Rezervație naturală Zonă conservată Zonă tampon 1 Ciornohora Transcarpatia, Rezervația biosferei Carpați 2476.8 ha 12925 ha 2 Uholka / Pajiștea Largă 11860 ha 3301 ha 3 3030.5 ha 5639.5 ha 4 Munții Maramureșului 2243.6 ha 6230.4 ha 5 Kuzii / Trebușeni 1369.6 ha 3163.4 ha 6 Stujîțea / Ujok Parcul Național Natural Uj 2532 ha 3615 ha 7 / Bukovské vrchy Prešov, Parcul Național Poloniny2950 ha 11300 ha 8 Rožok zonele protejate din Prešov67.1 ha 41.4 ha 9 2578 ha 2413 ha 10 Havešová 171.3 ha 63.9 ha
Pădurile germane, adăugate la extensia din 2011 # Masiv Regiune Rezervație naturală Zonă conservată Zonă tampon 11 Jasmund Mecklenburg-Vorpommern, Parcul Național Jasmund 492.5 ha 2510.5 ha 12 Parcul național Müritz 268.1 ha 2568 ha 13 Pădurea Grumsiner Brandenburg, Rezervația Naturală Pădurea Grumsiner 590.1 ha 274.3 ha 14 Hainich Turingia, 1573.4 ha 4085.4 ha 15 Kellerwald Hesse, 1467.1 ha 4271.4 ha
Pădurile din diferite zone ale Europei, adăugate în 2017 # Masiv/Pădure Regiune Rezervație naturalăZonă conservată Zonă tampon 16 Kukës, 17 Rrajca 18 Austria Inferioară, 19 Hintergebirg Austria Superioară, Parcul Național Alpii Calcaroși 20 Bodinggraben 21 Urlach 22 Wilder Graben 23 Rezervația forestieră „Joseph Zwaenepoel” Regiunea Capitalei Bruxelles, Flandra, Valonia, Forêt de Soignes 24 Grippensdelle A 25 Grippensdelle B 26 Réserve forestière du Ticton A 27 Réserve forestière du Ticton B 28 Loveci, Parcul Național Balcanii Centrali 29 30 31 32 Rezervația Severen Djendem 33 Rezervația Stara reka Plovdiv, 34 35 Gabrovo, Loveci, 36 Stara Zagora, 37 Hajdučki i Rožanski kukovi Lika-Senj, Parcul Natural Velebit 38 Suva draga-Klimenta 39 Oglavinovac-Javornik 40 Valle Cervara Abruzzo, 41 Selva Moricento 42 Coppo del Morto 43 Coppo del Principe 44 Val Fondillo 45 Cozzo Ferriero Basilicata, 46 Foresta Umbra Puglia, 47 Monte Cimino Lazio, 48 Monte Raschio 49 Sasso Fratino Emilia-Romagna, 50 Cheile Nerei-Beușnița , Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița 51 Izvoarele Nerei 52 Munții Făgăraș , Codrul secular ȘincaOcolul silvic ”Pădurile Șincii” - Codrul Secular Șinca, sit natural din patrimoniul mondial UNESCO, accesat la 2 august 2018 53 Munții Rarău , Codrul secular Slătioara 54 Masivul Cozia , Parcul Național Cozia 55 Cozia – Lotrișor 56 Domogled-Coronini- Bedina , , , Parcul Național Domogled - Valea Cernei 57 Iauna - Craiova 58 Ciucevele Cernei 59 Groșii Țibleșului – Izvorul Șurii , Arcer - Țibleș Bran 60 Groșii Țibleșului - Preluci 61 Strâmbu Băiuț 62 Krokar 63 -Ždrocle 64 Castilla-La Mancha, 65 Madrid, 66 Hayedos de Navarra – Lizardoia Navarra, Rezervația Integrală Lizardoia 67 Reservația Integrală Barranco de Aztaparreta 68 Cuesta Fria Castilia și León, 69 Canal de Asotin 70 Ivano-Frankivsk, 71 Lviv, 72 Hmelnîțkîi, 73 Darvaika Transcarpatia, 74 Kvasoveț 75 Strîmba 76 Vilșanî 77 Irșavka 78 Velîkîi Dil
Note
Legături externe
Categorie:Patrimoniul mondial din Germania Categorie:Patrimoniul mondial din Slovacia Categorie:Patrimoniul mondial din România Categorie:Patrimoniul mondial din Belgia Categorie:Patrimoniul mondial din Bulgaria Categorie:Patrimoniul mondial din Austria Categorie:Patrimoniul mondial din Albania Categorie:Patrimoniul mondial din Croația Categorie:Patrimoniul mondial din Slovenia Categorie:Patrimoniul mondial din Italia Categorie:Patrimoniul mondial din Ucraina Categorie:Patrimoniul mondial din Spania Categorie:Nume lungi