În frazeologie, o unitate frazeologică, un frazem sau un frazeologism este o îmbinare mai mult sau mai puțin fixă de cuvinte, care se opune prin această caracteristică îmbinării libere de cuvinte.

În legătură cu această noțiune nu există o viziune unitară printre cercetători, fiind controversate denumirile diferitelor tipuri de unități frazeologice, definirea acestor tipuri, delimitarea lor unele de altele și clasificarea lorMunteanu Siserman, p. 67..

Probleme terminologice

Pentru diversele îmbinări de cuvinte parțial sau total fixe se întâlnesc o mulțime de termeni. Pe de o parte sunt folosiți mai mulți termeni pentru același tip de îmbinare, pe de altă parte – un singur termen pentru mai multe tipuriGranger și Paquot 2008, p. 28..

În literatura română de specialitate au fost repertoriați, în ordine alfabetică: aforism, citat celebru, clișeu, clișeu lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiomDe menționat că „idiom” apare în dicționarele limbii române (vezi dexonline) numai cu sensul de limbă sau varietate a unei limbi., idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerismTermen creat după numele personajului Sam Weller, din The Pickwick Papers de Charles Dickens, care folosește des secvența „cum zice/zicea X” și citează din acesta., zicalăTermeni repertoriați de Avădanei 2000 (p. 36, apud Munteanu 2007, p. 103), Husarciuc 2008 (pp. 115–118), Podaru 2012 (p. 309) și Munteanu Siserman 2014 (p. 67).. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică”Folosit de Avădanei 2000. și „entitate frazeologică”Folosit de Busuioc 2004..

În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeniAceștia sunt, în ordine alfabetică: composé syntagmatique, dénomination complexe, groupe de mots, groupe lexical, groupe lexicalisé, lexème complexe, lexème syntagmatique, lexie, lexie complexe, locution composée, mot complexe, paralexème, synapsie, syntagme autonome, syntagme codé, syntagme de lexique, syntagme dénominatif, syntagme lexical, syntagme lexicalisé, unité de signification, unité lexicale à deux et plus de deux éléments unité lexicale complexe, unité lexicale supérieure, unité lexicale syntagmatique complexe, unité sémantique complexe, unité syntagmatique à vocation lexicale, unité syntagmatique de signification (apud Busuioc 2004, p. 10).. Tot în limba franceză, diverși autori citează din lucrări ale altora sau folosesc ei înșiși și mai mulți alți termeniAnume: adage, aphorisme, apophtegme, axiome, cliché, collocation, dicton, expression figée, expression fixe, expression idiomatique, formule, idiotisme, locution, locution figée locution proverbiale, maxime, mot composé, nom composé, parémie, pensée, phrase figée, phrase idiomatique, phrase toute faite, phraséologisme, précepte, proverbe, sentence, synthème, unité phraséologique (Dubois 2002, González Rey 2000, Klein 2006, Lamiroy 2008, Leroi 2004 și Privat 1998)..

În engleză, Kocourek 1982 a inventariat 15 termeniComposite lexeme, compound lexical unit, formula, frozen collocation, idiom, lexeme, lexical cluster, locution, phrasal compound phrase, phrase idiom, polylexonic lexeme, semantically exocentric expression, specialized hypermorpheme, super unit (apud Busuioc 2004, p. 10).. În alte surse se găsesc în plus și mai mulțiAphorism, collocation, commonplace, complex conjunction, complex preposition, compound, habitual collocation, idiomatic collocation, idiomatic construction, idiomatic expression, idiomatic phrase, idiomatic sentence, linking adverbial, multi-word expression multi-word unit, phrasal verb, phraseme, phraseologism, proverb, proverb fragment, quotation, ready-made utterance, simile, slogan, stereotype (Crystal 2008, Granger și Paquot 2008, Gries 2008).

Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri, de exemplu „parimie” (vezi mai jos secțiunea Parimii), și alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc: unitate frazeologică – phraseological unit – unité phrasélogique; frazem – phraseme – phrasème; frazeologism – phraseologism – phraséologisme.

Delimitarea noțiunii de unitate frazeologică

Nu toți cercetătorii sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele, zicalele, maximele, sentințeleDe exemplu Hristea 1984, p. 145, apud Munteanu 2007, p. 107., formulele de povesteDe exemplu Colțun 2000, p. 16, apud Munteanu 2007, p. 107., pe când alții le includ printre acesteaDe exemplu Klein 2006, Privat 1998, Zsemlyei 2010.. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitul, în franceză, phrasème pragmatique („frazem pragmatic”), pragmatème („pragmatem”), énoncé lié à une situation („enunț legat de o situație”), expression liée („expresie legată”), formule situationnelle („formulă situațională”) sau phrase situationnelle („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmaticaMarque-Pucheu 2007, p. 26.. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau socialeDe exemplu Navarro Domínguez 2005 și Amălăncei 2007..

Încercări de clasificare

Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice.

A. P. Cowie propune următoarea clasificare a îmbinărilor de cuvinteCowie 1981, 1988, apud Granger și Paquot 2008, p. 36; Cowie 2001, p. 2.: free combinations „îmbinări libere”: blow a trumpet „a sufla în trompetă”; word-combinations „îmbinări (fixe) de cuvinte”: semantic combinations „îmbinări semantice”: – collocations „colocații”: blow a fuse „a face să sară o siguranță”; – figurative idioms „expresii idiomatice figurate”: blow your own trumpet „a se da mare” (literal „a-și sufla în propria trompetă”); – pure idioms „expresii idiomatice pure”: blow the gaff „a bate toba” (a divulga un secret) (lit. „a sufla în cornul de ceață”)Cowie folosește îmbinările cu cuvântul blow pentru a demonstra existența unui continuum de la îmbinarea liberă de cuvinte la expresia idiomatică total fixă.; pragmatic combinations „îmbinări pragmatice”: – proverbs „proverbe”: Many hands make light work (lit. „Multe mâini fac munca ușoară”); – catchphrases: If you can't stand the heat, get out of the kitchen (lit. „Dacă nu suporți căldura, ieși din bucătărie”); – slogans „sloganuri (comerciale)”: X refreshes the parts that other beers cannot reach (lit. „X răcorește organe la care alte beri nu ajung”); – formulae „formule”Cowie 2001, p. 2.: – routine formulae „formule de rutină”: Good morning! „Bună dimineața!” – speech formulae „formule de (acte de) vorbire”: you know what I mean „mă-nțelegi”.

Granger și Paquot (2008) fac o clasificare ținând seama și de alte clasificări, inclusiv cea a lui CowieGranger, Paquot 2008, p. 42.: phrasemes „frazeme”: referential phrasemes „frazeme referențiale”; – (lexical) collocations „colocații (lexicale)”; – idioms „expresii idiomatice”; – irreversible bi- and trinomialsSintagme din două sau trei cuvinte aceeași parte de vorbire îmbinate prin „și” ori „sau” într-o ordine fixă, de exemplu spick and span „nou nouț”, „impecabil” (Crystal 2008, p. 55.); – similes „comparații”; – compounds „compuse”; – phrasal verbsVerbe folosite în mod inseparabil împreună cu o prepoziție sau un adverb, de exemplu get up „a se scula” (Crystal 2008, p. 367).; – grammatical collocations „colocații gramaticale”; textual phrasemes „frazeme textuale”: – complex prepositions „locuțiuni prepoziționale”; – complex conjunctions „locuțiuni conjuncționale”; – linking adverbials „articulatori logici”Cuvinte sau îmbinări de cuvinte care fac explicită relația logică (adăugare, tranziție, opoziție, concesie, concluzie etc.) dintre două unități de discurs precum propoziții, fraze, grupuri de fraze sau paragrafe (Biber 1999, p. 765, apud Yin Zihan 2014, pp. 12–13).; – textual sentence stemsÎnceputuri de propoziție sau frază cu funcție în organizarea discursului.; communicative phrasemes „frazeme comunicative”: – speech act formulae „formule de acte de vorbire”; – attitudinal formulae „formule atitudinale”; – proverbs and proverb fragments „proverbe și părți de proverbe”; – commonplaces „locuri comune, stereotipuri”; – slogans „sloganuri”; – idiomatic sentences „propoziții idiomatice”; – quotations „citate”.

Câteva tipuri de unități frazeologice

Stabilirea tipurilor de unități frazeologice și delimitarea acestor tipuri unul de altul sunt de asemenea controversate. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonimeDe exemplu Coteanu 1982, p. 99, apud Munteanu 2007, p. 107., alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în cazul celei de-a doua, admițând că ambele sunt unități frazeologiceDe exemplu Hristea 1984, pp. 140–142, apud Munteanu 2007, p. 109., iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente ale unor părți de vorbireDe exemplu Colțun 2000, apud Munteanu 2007, p. 109..

Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitateLamiroy 2008, p. 6.. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinărilor de cuvinte care le stau la bazăHusarciuc 2008, p. 116..

Fixitatea este privită din trei puncte de vedereLamiroy 2008, p. 12.: Fixitatea semantică constă în caracterul parțial sau total non-compozițional al unității frazeologice, adică în trăsătura de a avea cel puțin o parte în care elementele ei componente și-au pierdut sensul individual și au împreună un sens nou. Fixitatea lexicală se referă la gradul de limitare a co-ocurențelor în privința elementelor componente ale unității frazeologice, adică la posibilitatea redusă sau imposibilitatea ca unul sau altul din elemente să fie înlocuite cu un sinonim sau cu un cuvânt de pe aceeași axă paradigmatică. Fixitatea morfosintactică constă în posibilitatea redusă sau imposibilitatea transformărilor prin flexiune, a schimbărilor de topică, a dezvoltării cu elemente noi etc.

Gama tipurilor de unități frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri.

Colocația

Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviștiDe exemplu Busuioc 2004, Husarciuc 2008, Lamiroy 2008. colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele de specialitate.