Carnivorele (Carnivora) sunt un ordin de mamifere placentare ai căror reprezentanți sunt predominant prădători care se hrănesc cu carnea altor vertebrate. Ordinul Carnivora cuprinde 291 de specii existente, fiind al șaselea ordin de mamifere ca mărime.
Carnivorele sunt împărțite în două subordine, Feliformia, care conține adevăratele felide și mai multe animale „asemănătoare pisicilor”; și Caniformia, care conține adevăratele canide și multe animale „asemănătoare câinilor”.
Etimologie Cuvântul carnivor este derivat din latinescul carō (rădăcină carn-) „carne” și vorāre „a devora” și se referă la orice organism care mănâncă carne.
Sistematică În 1758, botanistul suedez Carl Linnaeus a clasificat toate carnivorele cunoscute la momentul respectiv în grupul Ferae (a nu se confunda cu conceptul modern de Ferae, care include și pangolinii) în cea de-a zecea ediție a cărții sale Systema Naturae. El a recunoscut șase genuri: Canis (canide și hiene), Phoca, Felis (felide), Viverra, Mustela, Ursus (urside, specii mari de mustelide și procyonide). Abia în 1821, scriitorul și călătorul englez Thomas Edward Bowdich a dat grupului numele său modern și acceptat.Bowditch, T. E. 1821. An analysis of the natural classifications of Mammalia for the use of students and travelers J. Smith Paris. 115. (refer pages 24, 33)
Ordinul Carnivora este format din 291 de specii existente, care pot fi grupate în 16 famillii și 131 de genuri. Trei familii de animale semiacvatice, Odobenidae, Otariidae și Phocidae, sunt reunite în subordinul Pinnipedia. Cladograma de mai jos reprezintă relațiile dintre cele 16 familii recunoscute de felide și canide.
Sistematica internă a reprezentanților carnivorelor recente la nivel de familie
Carnivora Bowdich, 1821Feliformia Kretzoi, 1945Nandinioidea Pocock, 1929 Familie Denumire română Distribuție Numărul speciilor existente Tip taxon ImagineNandiniidae Pocock, 1929Africa subsahariană 1Nandinia binotata (J. E. Gray, 1830)Feloidea G. Fischer de Waldheim, 1817 Familie Denumire română Distribuție Numărul speciilor existente Tip taxon ImagineFelidae G. Fischer de Waldheim, 1817Feline (inclusiv pisici, tigri, leoparzi, jaguari, lei, gheparzi, oceloți, etc.)America, Africa, Europa, Asia (introdus în Madagascar, Australasia și câteva insule)41Felis catus Linnaeus, 1758Prionodontidae Horsfield, 1822Tărâmul Indomalayan2Prionodon linsang (Hardwicke, 1821)Viverroidea J. E. Gray, 1821 Familie Denumire română Distribuție Numărul speciilor existente Tip taxon ImagineViverridae J. E. Gray, 1821 civete, genete Europa de Sud, tărâmul indomalayan și Africa (introdusă în Madagascar)34Viverra zibetha Linnaeus, 1758Herpestoidea Bonaparte, 1845 Familie Denumire română Distribuție Numărul speciilor existente Tip taxon ImagineHyaenidae J. E. Gray, 1821HieneAfrica, Orientul Mijlociu, Caucazul, Asia Centrală și subcontinentul indian4Hyaena hyaena (Linnaeus, 1758)Herpestidae Bonaparte, 1845MangustePeninsula Iberică, Africa, Orientul Mijlociu, Caucazul, Asia Centrală și tărâmul indomalayan34Herpestes ichneumon (Linnaeus, 1758)Eupleridae Chenu, 1850Madagascar8Eupleres goudotii Doyère, 1835Caniformia Kretzoi, 1945Canoidea G. Fischer de Waldheim, 1817 Familie Denumire română Distribuție Numărul speciilor existente Tip taxon ImagineCanidae G. Fischer de Waldheim, 1817Câini (inclusiv câini domestici, lupi, vulpi, dingo, șacali, coioți etc.)Americi, Africa și Eurasia (introdus în Madagascar, Australasia și mai multe insule)35Canis familiaris Linnaeus, 1758Ursoidea G. Fischer de Waldheim, 1817 Familie Denumire română Distribuție Numărul speciilor existente Tip taxon ImagineUrsidae G. Fischer de Waldheim, 1817UrșiAmerici și Eurasia8Ursus arctos Linnaeus, 1758Phocoidea J. E. Gray, 1821 Familie Denumire română Distribuție Numărul speciilor existente Tip taxon ImagineOdobenidae J. A. Allen, 1880MorsePolul Nord în Oceanul Arctic și mările subarctice din emisfera nordică1Odobenus rosmarus (Linnaeus, 1758)Otariidae J. E. Gray, 1825Foci cu urechiApele subpolare, temperate și ecuatoriale din Oceanul Pacific și de Sud și din sudul Oceanelor Indian și Atlantic15Otaria flavescens (Shaw, 1800)Phocidae J. E. Gray, 1821Foci fără urechiMări și Lacul Baikal18Phoca vitulina Linnaeus, 1758Musteloidea G. Fischer de Waldheim, 1817 Familie Denumire română Distribuție Numărul speciilor existente Tip taxon ImagineMephitidae Bonaparte, 1845Sconcși și bursuci puturoșiAmerica, vestul Filipinelor, Indonezia și Malaezia12Mephitis mephitis (Schreber, 1776)Ailuridae J. E. Gray, 1843Panda roșuHimalaya de Est și sud-vestul Chinei1Ailurus fulgens F. Cuvier, 1825Procyonidae J. E. Gray, 1825Americi (introduse în Europa, Caucaz și Japonia)12Procyon lotor (Linnaeus, 1758)Mustelidae G. Fischer de Waldheim, 1817Nevăstuici, vidre, glutoni, dihori, bursuci, jderi și grizoniAmerici, Africa și Eurasia (introdus în Australasia și pe mai multe insule)57Mustela erminea Linnaeus, 1758
Anatomie
Craniul majorității carnivorelor este adaptat unui mod de viață carnivor. Cerebelul este bine dezvoltat și rotunjit, sutura coronară care leagă osul frontal de oasele parietale fiind poziționată anterior. Creierul este mare în raport cu dimensiunea corpului.
Dinții canini sunt de obicei mari, conici, groși și rezistenți la presiune. Toate speciile terestre de carnivore au trei incisivi pe fiecare parte a maxilarului (excepție face vidra de mare (Enhydra lutris) care are doar doi dinți incisivi inferiori). Al treilea molar s-a pierdut. Perechea carnasiană este formată din al patrulea premolar superior și din primul molar inferior. La fel ca la majoritatea mamiferelor, dentiția este heterodontă, deși la unele specii, cum ar fi lupul de pământ (Proteles cristata), dinții au fost mult reduși, iar molarii și premolarii sunt specializați pentru a mânca insecte. La pinipede, dinții sunt homodonți, deoarece au evoluat pentru a apuca sau prinde pești, iar molarii și premolarii sunt adesea pierduți.
În afară de o acumulare de caracteristici ale trăsăturilor dentare și craniene, anatomia generală a carnivorelor nu le unește prea mult ca grup. Toate speciile de carnivore sunt patrupede și majoritatea au cinci degete la picioarele din față și patru degete la picioarele din spate. La carnivorele terestre, picioarele au pernițe moi. Picioarele pot fi fie digitigrade, ca la pisici, hiene și câini, fie plantigrade, ca la urși, sconcși, ratoni, nevăstuici și manguste. La pinipede, membrele au fost modificate în înotătoare.
Spre deosebire de cetacee și sirenieni, care au cozi complet funcționale pentru a le ajuta să înoate, pinipedele își folosesc membrele sub apă pentru a înota. Focile fără urechi își folosesc înotătoarele din spate; leii de mare și focile cu blană își folosesc înotătoarele din față, iar morsa își folosește toate membrele. Ca urmare, pinipedele au coada mult mai scurtă decât alte carnivore.
Relația cu oamenii Carnivorele sunt, fără îndoială, grupul de mamifere de cel mai mare interes pentru oameni. Câinele este demn de remarcat nu numai pentru că este prima specie de carnivoră domesticită, ci și pentru că este prima specie din orice taxon. În ultimii 10.000-12.000 de ani, oamenii au crescut selectiv câini pentru o varietate de sarcini diferite și astăzi există peste 400 de rase. Pisica este un alt carnivor domesticit și este considerată astăzi una dintre cele mai de succes specii de pe planetă, datorită apropierii lor de oameni și popularității pisicilor ca animale de companie.
Multe civilizații au încorporat o specie de carnivoră în cultura lor: un exemplu proeminent este leul, considerat un simbol al puterii și regalității în multe societăți. Cu toate acestea, multe specii precum lupii și felinele mari au fost vânate pe scară largă, ceea ce a dus la dispariția lor în unele zone. Patru specii de carnivore au dispărut din anii 1600: Lupul din insula Falkland (Dusicyon australis) în 1876; nurca de mare (Neogale macrodon) în 1894; leul de mare japonez (Zalophus japonicus) în 1951 și foca călugăr din Caraibe (Neomonachus tropicalis) în 1952. Unele specii, cum ar fi vulpea roșie (Vulpes vulpes) și hermina (Mustela erminea) au fost introduse în Australasia și au făcut ca multe specii indigene să devină pe cale de dispariție sau chiar să dispară.
Note
Vezi și Păsări răpitoare