Strejești este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Colibași, Mamura, Strejeștii de Sus și Strejești (reședința). Comuna Strejești este situată în partea de nord-vest a județului Olt, la 17 de km de orașul Slatina.

Date geografice Relieful comunei este deluros, parțial de luncă în jurul Oltului. Rețeaua hidrografică este dată de râul Olt și de păraiele Dâlca, Mamu și Cernișorul. Nord: Grădinari Vest: Teslui și Curtișoara Sud: Pleșoiu Est: Cârlogani Nord-est: Lungești

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Strejești se ridică la 2.726 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.237 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,35%), cu o minoritate de romi (3,93%), iar pentru 5,61% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,06%), iar pentru 5,76% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric Așezarea romană de la Strejești - Strejeștii de Jos este amplasată pe terasa dreaptă a râului Olt, la cca 4.500 m vest de acesta, în partea de nord a localității, la est și vest de drumul național 64. Terenul în cauză este situat pe suprafețele ocupate în prezent de gospodăriile și proprietățile locuitorilor Ion Tomescu și V. Bica. În acest punct, terasa este cea mai ridicată, față de terenul înconjurător, atingând înălțimea de circa 3 m față de nivelul drumului național (E 64), care delimitează spre-est întreagă această zonă. Latura de nord este mărginită de o mică vâlcea naturală, amenajată și folosită, după unele aparențe, ca șanț de apărare. În anii 1980, prof Ion Ciucă (pe atunci la școala generală din Piatra Olt) întreprinde cercetări de teren la Strejeștii de Jos, aproape de limita cu satul Grădinari, pe terasa dreaptă a Oltului. Avansează ipoteza localizării în acest punct a castrului RUSIDAVA. În scopul de a obține informații suplimentare verificabile, menite să contribuie la clarificarea acestei probleme, Muzeul județean Olt, sub coordonarea științifică a prof univ. dr. Constantin Preda, întreprinde în anul 1996 câteva sondaje arheologice în zona semnalată. Se cuvine să precizăm că plasarea castrului RUSIDAVA la Drăgășani nu este confirmată arheologic, ci s-a bazat în primul rând pe distanțele dintre castrele ACIDAVA (Enoșești Piatra Olt) și RUSIDAVA trecute în Tabula Peutingeriana (hartă a Imperiului Roman din sec. III d. Hr.). Astfel, calculându-se distanța corespunzătoare a celor 24 000 pași (36,64 km) RUSIDAVA a fost localizată în punctul Peșteana, între Momotești și Drăgășani. Cercetarea a avut un caracter restrâns, întrucât aria presupusă a așezării a fost acoperită în mare parte de construcții moderne (case) și diverse plantații. Așezarea romană de la Strejeștii de Jos este situată pe terasa dreaptă a Oltului, într-un punct care prezintă nivelul cel mai ridicat, raportat la terenul din jur, atingând înălțimea de cca. 3 m față de DN 64, care delimitează spre est întreagă această zonă. Latura de nord este mărginită de o mică vâlcea naturală amenajată și folosită, după toate aparențele, ca șanț de apărare. Materialul rezultat din săpătură este caracteristic perioadei romane. Surprinzătoare este cantitatea redusă de ceramică, din rândul descoperirilor menționând trei tipuri de fibule și un dupondius de la Hadrian

Satul Strejești este menționat într-un zapis emis la 15 februarie 1586, în care Andrei din Strejești apare ca martor la vânzarea unui sălaș de țigani de către Slavna călugărița și Stanca Bengăi lui Dumitru postelnic din Lăcusteni. La 18 noiembrie 1590, Mihnea Turcitul a întărit lui Radu fost mare armaș și fiilor lui mai multe vii în Strejești cumpărate de la Stanciu, Jderca, Stan, Dumitru, Stoian, Barbu.

La 25 iunie 1600, Nicolae Pătrașcu i-a confirmat lui Radu Buzescu, fost mare clucer, stăpânirea asupra unei jumătăți din Strejești. Acesta obținuse moșia în urma căsătoriei cu Stanca, fiica Velicăi din Boldești. În acest hrisov, se mai menționa ca jumătate din această ocină să revină Mănăstirii Călui iar jumătate Mănăstirii Dobrușa, în cazul în care Radu Buzescu, fost mare clucer, nu ar fi avut urmași. Radu Buzescu, fost mare clucer, a cumpărat și cealaltă jumătate din satul Strejești de la Tudor logofăt și Dragomir postelnic, fii, lui Lăudat logofăt din Vlădeni, cu 14.000 de aspri.

La 10 ianuarie 1610, Radu Buzescu a hotărât ca jumătate din Strejești să revină mănăstirilor Călui și Dobrușa, iar jumătate să rămână fiilor săi. În cazul în care fii lui Radu nu ar fi avut urmași, jumătate din satul Strejești revenea fiicei sale Elena.

La 10 mai 1627, satul Strejești se găsea în stăpânirea lui Radu Buzescu postelnic. La 10 iunie 1656, satul cu rumâni era proprietatea jupâniței Elena Buzescu și a fiului său Mateiaș postelnicul.

În anul 1695, Constantin Brâncoveanu a luat 100 de stânjeni din moșia Strejești de la Constantin Buzescu și i-a dăruit Mănăstirii Hurezi. Stăpânirea mănăstirii asupra acestei părți din Strejești nu a durat foarte mult deoarece în anul 1760, aceasta nu mai mai figura între proprietățile sale.

În catagrafia Țării Românești din 1831, din satele comunei, apar în plasa Oltului de Jos din județul Vâlcea satele Colibași, Strejești și Mahalaua Mamura.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în județul Romanați comunele Colibași, Strejeștii de Jos și Strejeștii de Sus, toate trei în plasa Oltețul-Oltul de Sus. Comuna Colibași era formată doar din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 515 de locuitori. În comună funcționa o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Comuna Strejeștii de Jos era compusă din satele Puriceicu Foișoru, Mamura, Runcu și Strejeștii de Jos, cu o populație de 1224 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și trei biserici. Comuna Strejeștii de Sus era formată doar din satul de reședință cu același nume, și din cătunul Vâlcelele, și avea o populație de 1224 de locuitori. În comună funcționau două biserici.

Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele trei comune în plasa Oltul de Sus din același județ. Comuna Colibași avea o populație de 766 de locuitori, comuna Strejeștii de Jos (cu satele Mamura, Purcei, Runcu și Strejeștii de Jos) – 2021, iar comuna Strejeștii de Sus (doar cu satul de reședință cu același nume) – 1777.

În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Drăgănești din regiunea Teleorman și (după 1952) din regiunea București. În 1954, satele Purcei și Runcu (care a primit numele de Runcu Mare) din comuna Strejeștii de Jos au fost arondate comunei Grădinari.

În anul 1968, comunele Colibași, Strejeștii de Jos și Strejeștii de Sus se unesc sub denumirea de Strejești, comună arondată la județul Olt. Tot atunci, satul Strejeștii de Jos a primit denumirea de Strejești, devenit reședință.

Monumente istorice Nouă monumente istorice din comuna Strejești sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Olt. Iată lista acestora mai jos: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Colibași care datează din anul 1859; Biserica „Sf. Apostoli” din satul Mamura care datează din anii 1852-1858; Biserica „Sf. Treime” și Conacul Buzescu din satul Strejeștii de Jos; Ansamblul bisericii „Sf. Voievozi”, Biserica „Sf. Voievozi”, turnul clopotniță, zidul de incintă și Conacul Buzescu-Darvari din satul Strejeștii de Sus;

Politică și administrație Comuna Strejești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Personalități Ilie Pârvu (n. 1941), filosof. Marin Bobeș, senator

Note

Bibliografie Constantin Gheorghe, Valeriu Boteanu, Iuliu Curta, Gh. Mărunțelu Județul Olt, Brașov, 1974.

Vezi și Valea Oltului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică) Dealurile Drăgășaniului (sit de importanță comunitară)

Strejești