Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei este o trecătoare aflată la limita dintre Carpații Occidentali Românești și Carpații Meridionali între Munții Poiana Ruscă și Munții Țarcului, situată pe valea valea Bistrei la altitudinea de 700 m, care face legătura între Culoarul Bistrei și Depresiunea Hațegului.Muntele Mic-Țarcu Harta turistică, Gheorghe Niculescu, Dănuț Călin, 1989, accesat 25 iulie 2015Munții Poiana Ruscă Harta turistică , H. G. Kraütner, accesat 25 iulie 2015
Date geografice La nord de trecătoare se află vârful Dealul Mare de 969 m.
Pasul, care leagă orașele Oțelu Roșu – aflat la vest și Hațeg – aflat la nord-est, asigură actual legătura rutierăPoarta de Fier a Transilvaniei în „Dicționar Enciclopedic”, Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Editura Enciclopedică, 1993-2009 și – în trecutAnexă: Regulament de exploatare pentru circulația trenurilor pe distanța Voislova – Bouțari și retur; Ordinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 586 din 05.08.2011; accesat la 30 iulie 2017 și pe cea feroviară, dintre Banat și Transilvania de sud-vest (prin DN68România – atlas rutier , Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-64-0, respectiv prin linia CFR 211). Cea mai apropiată stație de cale ferată (funcțională) se afla la BăuțarMuzeul CFR – Patrimoniu – Locomotiva tender cu roți dințate 40.005 pentru linia cu cremalieră Subcetate-Bouțari în Tren Magazin , Buletin informativ al Tren Clubului Român, nr. 21 martie 1996, accesat la 26 iulie 2015 (astăzi cap de linie, infrastructura feroviară pe distanța Băuțar - Hațeg a fost dezafectată), iar cel mai apropiat aeroport la Caransebeș.
Repere Pe aici în antichitate a trecut calea vestică de acces către capitala Daciei – Sarmisegetusa, denumirea antică a trecătorii fiind probabil aceea de Tapae.„Romans and Barbarians: Four Views form the Empire's Edge 1st Century AD”, Derek Williams, St. Martins Pr., USA, 1999, ISBN 978-0312199586, accesat 26 iulie 2015
În această zonă dacii, în perioada Războaielor Daco-Romane au dat 3 bătălii. Prima – în anul 87 s-a soldat cu înfrângerea romanilor conduși de către Cornelius Fuscus. În anul următor, soarta armelor a fost de această dată defavorabilă Regatului Dac. În 101 a avut loc ultima dintre bătălii – cea decisivă a primului război daco-roman – defavorabilă și de această dată dacilor.Primul război dacic. Anii 101-102 p. Chr. , Christina Știrbulescu (Dr.), Eugen S. Teodor (Dr.), portalul Muzeului Național de Istorie mnir.ro, accesat 26 iulie 2015
În perioada medievală aici s-a aflat o vamăAcces Țara Hațegului, portalul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului – „hateggeoparc.ro”, accesat 25 iulie 2015, administrată de către familia Kendeffy (cu curtea nobiliară în satul Râu de Mori).Istoricul comunei Râu de Mori , portalul comunei Râu de Mori riu-de-mori.ro, accesat la 26 iulie 2015 S-a presupus un timp, că tot aici ar fi avut loc în primăvara anului 1442 bătălia dintre Iancu de Hunedoara și armatele otomane conduse de către Mezid-beg. Bătălia în cauză a avut loc pe 22-23 martie de fapt în zona unei alte „Porți de Fier” (amintită în cronicile turcești între Alba Iulia și Sibiu)Incursiuni otomane în secolul al XV-lea în comitatul sibian , Mr.drd. Ioan Părean, Revista Academiei Forțelor Terestre, Nr. 4/1999, accesat 26 iulie 2015, pasul fiind însă locul unde mai târziu în vara aceluiași an tot Iancu de Hunedoara a distrus o mică armată condusă de beglerbegul RumelieiMedalion „Iancu de Hunedoara-Ioan Corvin” în Mică enciclopedie de mari valori ridicate dintre români, Octavian Dan Căpățină, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2011, p.34, ISBN 978-606-8004-21-1accesat 26 iulie 2015 Sehabeddin bei (înfrângere premergătoare dezastrului suferit ulterior de trupele acestuia, pe valea IalomițeiHistoire Chronologique de la Roumanie, Constantin C. Giurescu, Horia C. Matei, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 88. în 02 septembrieIancu de Hunedoara „erou al creștinătății” în Corbi-Muscel Monografie Etnoculturală, Grigore Constantinescu, Ed. Tiparg, Pitești, 2006, p. 43, ISBN 973-735-089-8, accesat 26 iulie 2015).
În 1896 în amintirea luptei care ar fi avut loc aici, statul maghiar a ridicat lângă trecătoare la Zeicani un monument în formă de buzdugan, distrus în 1992.Buzduganul lui Hunyadi , Csaba Szabó, portalul de contact româno-maghiar „Corbii Albi”, corbiialbi.ro
Terenul accidentat și declivitățile mari, au impus ca soluție tehnică, construirea prin pas a unei căi ferate mixte – cu cremalieră, care a funcționat prin pas între anii 1908-1978 și a fost deservită numai de locomotive cu abur. Actual sectorul de cale ferată al liniei 211 dintre Subcetate și Băuțari este dezafectat.
Obiective turistice din vecinătate Ulpia Traiana Sarmizegetusa Biserica Sfântul Nicolae din Densuș Curtea nobiliară a Cândeștilor din Râu de Mori Cetatea Colț Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”
Note
Vezi și Tapae Prima Bătălie de la Tapae A Doua Bătălie de la Tapae
Legături externe Fotografii ale căii ferate cu cremalieră din Porțile de Fier ale Transilvaniei: Rumänien-Rundreise 1970 Teil 5 - Dampfzahnradbahn Sarmisegetusa - Boutari 5.8.1970 (m27B), Detlef Schikorr, drehscheibe-online.de
Poarta de fier a Transilvaniei Categorie:Carpații Meridionali Categorie:Carpații Occidentali