Comuna Gostavățu, Olt

Gostavățu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Gostavățu (reședința) și Slăveni.

Așezarea geografică Comuna este situată în partea de sud a județului, pe Câmpia Caracalului. Cel mai apropiat oraș este Caracal (la o distanță de 18 km), iar până în Slatina (reședința de județ) sunt peste 61 km. Suprafața localității este de 46 kmp, fiind întinsă de-a lungul râului Olt, pe o lungime de 7,5 km.

Vecini la nord: comuna Stoenești; la sud: comuna Băbciu; la est: comuna Dăneasa și cu comuna Sprâncenata; la vest: comuna Deveselu și cu comuna Traian;

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gostavățu se ridică la 2.454 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.919 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,4%), iar pentru 8,31% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,91%), iar pentru 8,96% nu se cunoaște apartenența confesională.

Informații suplimentare Suprafață4635 haIntravilan448 haGospodăriile comunei1272Nr. grădinițelor din comună3Nr. școlilor din comună2

Istorie Satul Gostavățu a fost atestat documentar prima oară pe 17 decembrie 1569, satul trăgându-și numele din limba dacă, însemnând Sat de lângă apă. Alexandru Mircea întărește lui Neagomir ocina din Petroșani, pe care o va schimba cu Mihail Ban pentru ocina din Gostavățu.

Celălalt sat component al comunei, Slăveni, a fost atestat documentar pe 27 mai 1510, când Vlad cel Tânăr îi întărește lui Calotă: ca să-i fie Slăvenii toți. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut diferite descoperiri arheologice importante, cum ar fi: cunoscutul coif greco-iliric și tezaurele de monede de la Slăveni. Tot în Slăveni, se află și ruinele unui mare castru roman, care face parte din sistemul de fortificații al limeșului: alutan, precum și termele romane.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Gostavățu era inclusă în plasa Ocolul a județului Romanați și era formată din satele Brezuica și Gostavățu, având o populație de 1120 de locuitori. În comună funcționa o școală și două biserici. La acea vreme, satul Slăveni forma o comună în aceiași plasă, formată din satele Fântânele și Slăveni, cu o populație de 817 de locuitori. În comună funcționa doar o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Oltul de Sus din același județ. Comuna Gostavățu avea o populație de 1726 de locuitori, iar comuna Slăveni – 1200.

În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Caracal din regiunea Craiova și (după 1960) din regiunea Oltenia. La un timp, comuna Slăveni a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Gostavățu, arondată la rândul ei în 1968, la județul Olt, satele Brezuica și Fântânele fiind desființate și comasate cu satele Gostavățu și Slăveni.

În revista Chemarea credinței, nr. 18-19/1994, articolul Ne-am născut creștini, care a fost semnat de C. Coman, se menționează că cel mai vechi lăcaș de cult creștin cunoscut se află în satul Slăveni. Această biserică creștină datează din secolul IV d.H.

Comuna avea ca instituții publice și de instrucție: două școli de 4 (patru) ani și două primării, una în satul de reședință Gostăvățu, zidită în anul 1926, ea funcționând ca instituție cu mult timp înainte și una în satul aparținător Slaveni. Actualmente instituția funcționează în baza Legii nr.5/1990 privind Organizarea și funcționarea acesteia și a îndrumarului aprobat prin H.G. nr.932/1990.

Politică și administrație Comuna Gostavățu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Stemă thumb|Stema comunei Gostavățu Descrieirea stemei: Stema comunei Gostavățu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie de aur formată din două rânduri de cărămizi rostuite negru, terminată în zece merloane și unsprezece creneluri înguste.În partea superioară, pe roșu, în centru se află cinci spice de grâu de aur, așezate în formă de evantai, iar în cantoanele șefului doi bezanți de aur.În partea inferioară, pe albastru, se află un brâu undat de argint poziționat în talpă, deasupra căruia se află un coif de aur având în partea de sus două cute bombate de formă triunghiulară și dispuse în pal, între care este o linie subțire, neagră, terminată jos cu un cerc mic; coiful este dotat cu apărători de urechi, iar deschiderea din față este de formă trapezoidală, cu baza mare în partea de sus.Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificația elementelor însumate: Spicele de grâu semnifică activitatea specifică zonei, agricultura. Bezanții evocă tezaurele monetare descoperite pe teritoriul localității, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Fascia crenelată face trimitere la castrul roman ale cărui ruine se află la Slăveni, sat aparținător comunei. Coiful face referire la coiful greco-iliric descoperit la Slăveni. Brâul undat reprezintă hidrografia localității - râul Olt. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Personalități născute aici Petre Dicu (n. 1954), luptător sportiv.

Note

Vezi și Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele (sit de importanță comunitară) Valea Oltului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică)

Gostavățu