thumb|250px|Viorel Rogoz Viorel Rogoz () este un etnolog român.
Biografie
Data și locul nașterii Născut la 24 iulie 1950, într-o familie tradițională (cu strămoși atestati documentar în 1569), Viorel Rogoz poartă în sine matricea spirituală a satului natal, Giurtelecu Hododului, jud. Satu-Mare, așezare la poalele Codrului, un „ținut încărcat de podoabe și valori patrimoniale, făurite într-un timp istoric ce coboară până în vremea dacilor și dincolo de aceasta.” Prof. Dr. Dumitru Pop, Cuvânt înainte la cartea lui Viorel Rogoz, Familia în credințe, rituri, obiceiuri, Satu-Mare, Ed. Solstițiu, 2002 Apud Dumitru Pop la 75 de ani, interviu consemnat de Pamfil Bilțiu și Dumitru Iuga, în „Memoria ethnologica” anul II, nr. 2-3, febr.-iunie, 2002, p. 233-234
Prima atestare, ca sat românesc, a Giurtelecului este 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek; în maghiară, Giurtelecu înseamnă proprietatea lui Gheorghe), iar cele mai vechi vestigii cunoscute până acum, din hotarul localității, datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă.
Familia Rogoz Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan) și-a început studiile în satul natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba și literatura română - Limba și literatura franceză, în Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și doctorale, la aceeași universitate clujeană.
Tinerețea Folclorul, limba și viața poporului l-au fascinat încă din primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot – s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat un cadru favorabil în care s-au format de-a lungul timpului personalități științifice, între care și etnologul Viorel Rogoz.
„Satul natal a constituit, pentru tânărul ce se iniția în vastul domeniu al acestei discipline științifice, principalul câmp de activitate practică, acela pe care își va construi și verifica progresiv metoda de cercetare, ajungând astfel la o excelentă pregătire teoretică și de teren.” idem Cercetările sale în Ținutul Codrului s-au concretizat în numeroase comunicări și articole publicate, între care studiul Codrul –zonă „de trecere” Referitor la acest studiu, prof. Viorel Rogoz menționează: „pentru prima dată în cercetarea folcloristică românească se conturează imaginea unui ținut cu indiscutabile trăsături arhaice și o puternică personalitate.”, vezi „Acolada”, 9/2009,dar, mai cu seamă, în lucrarea de licență Contribuții la cercetarea magiei (1973) și teza de doctorat Relațiile de familie în folclorul Zonei Codru (1989).
Activitatea profesională După o perioadă de activitate în învățământul preuniversitar (1973-1990, profesor de limba franceză la Liceul din Livada, jud. Satu-Mare), Dr. Viorel Rogoz accede în învățământul universitar, devenind cercetător la Arhiva de Folclor a Academiei Romane - Filiala Cluj, profesor de etnologie-antropologie la Universitatea Tehnică Cluj Napoca (C.U.N.B.M.), unde a predat cursuri de: Introducere în studiul culturii populare, Școli, curente, direcții în antropologia culturală, Mitologie, Metode de cercetare în etnologie, Practică de cercetare, Marketing tribal.
Membru al Asociației Oamenilor de Știință, al Asociației folcloriștilor și etnografilor, al Ethno-web. Le Portail de l’Anthropologue, al Open Anthropology Cooperative, în prezent este etnologul cu cea mai înaltă notorietate din Ardealul de Nord si Nord-Vest, recunoscut și premiat ca Omul anului 2013, în județul Satu Mare.
Publicații A contribuit la publicarea unor volume colective de cercetări Ion Talos, Cununia fratilor si nunta soarelui. Incestul zadarnicit in folclorul romanesc si universal, 960 p., Buc., Ed.Enciclopedica, 2004, vezi pag.50; pag.91; pag. 413; pag.418-419; pag.495-496; pag.948. Alternative antropologice si etnologice in cercetarea culturilor. Studii si comunicari, 375 p.,[Academia Romana. Arhiva de folclor Cluj si Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Studii Europene, Cluj-Napoca], Editura Fundatiei pentru Studii Europene, 2007, pag.175-225. I. Cuceu, A. Lisovschi, M. Cuceu, I. Seuleanu, Ritualurile de nunta in Transilvania, III Oratii de nunta, 472 p.,[Cluj-Napoca], Editura Fundatiei pentru Studii Europene, 2007, vezi pag.227-235; pag.242-246; pag.266-271; pag. 277-284; pag.302-305; pag.472 I. Cuceu și M.Cuceu, Ritualurile agrare românești. II Orații după colind în spațiul intracarpatic, 350 p., [Cluj-Napoca], Editura EFES, 2008, vezi pag.225, pag.263-264; pag.265; pag.266; pag.267-268; pag.269;pag.270; pag.271;276; pag,277; pag.280-281; pag.283; pag.289; pag. 292-293; pag. 294; pag. 298; pag. 300; pag. 304; pag. 305-309; pag. 312; pag.314; pag.316; pag. 327.
În 1993 a participat la un stagiu ca bursier al Centrului de Antropologie Culturală de pe lângă Institutul de Sociologie „Ernest Solvay” al Universitatii Libere Bruxelles. În 1998 a obtinut, prin concurs de proiecte, o bursă de cercetare din partea Fundației Sörös „Pentru O Societate Deschisă”, coordonată, la acea vreme, de Eduard Hedvig, viitor director al Serviciului Român de Informații. A participat cu material cules din aria etnoculturală Maramureș, Satu-Mare și Sălaj la proiectul de mare impact în lumea științifică lansat de celebra Brown University (2004-2006): Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz , dar și la un proiect al Institututului European de Cultură din Luxemburg (director Sorina Capp).
Studiile etnologului Viorel Rogoz au fost preluate în publicații și baze de date ale unor importante instituții de cultură străine, a mai multor universități și publicații academice unele clasificate Thomson-ISI: Universitatea din Perugia Bibliografia - Gli " haiduci " Pintea e Blidaru nelle narrazioni e ...Parte della pagina che mostra un file pdf della tesi N.14153 ... ROGOZ Viorel, 2002; Universitata di Bari și „Sapienza”, Roma Revista „Lares”, 2000, (sotto la direzione di Comitato nationale per le traditioni popolari, Comitato nationale italiano per le arti popolari Società di etnografia italiana), Università di Roma La Sapienza. Istituto di storia delle traditioni popolari, Federazione italiani arti e tradizioni, Volume 66, Numéros 3 à 4 , 261:VIOREL ROGOZ, Le parrainage - une institution de la parenté spirituelle, p. 2.) Institutul European de Cultură Luxemburg, seria "Documents" La Famille: croyances, rites et traditions Une étude proposée par le chercheur Viorel Rogoz -Roumanie. Zone d'étude : Ținutul Codrului, Nord-Ouest de la Roumanie sau, în versiune engleză, The Family : beliefs, rites and traditions, A study proposed by a researcher from Romania, Viorel Rogoz Universitatea Brown, U.S.A. ] Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz- ... Love charm scenario Universitatea Kent, Anglia The Anthropological Index of the Royal Anthropological Institute, Viorel Rogoz: For works by this author consult Anthropological Index Online, The Index is based on the journal holdings of The Anthropology Library at the The British Museum A legendary biography of Zamolxe, the God of Dacians, ancestors of the Romanian people. Text în Romanian Language. A summary in English. Author: Octavian Sarbatoare, Sydney University, 2010; International Bibliography of Anthropology, XLIV ... International Bibliography of Anthropology ... Viorel Rogoz. An. Arh. Folc. XV-XVII 1994-1996 pp.287-292. 2325 New directions in the history of the family… International bibliography of anthropology,1998, vol. LIV, First published by Routledge, LONDON-NEW YORK, 1999. Par International Committee for Social Science Information and Documentation, Unesco, la pag.114, (sub.voce 3234 -VIOREL ROGOZ-); Université de Picardie „Jules Verne”, France Sophie Haberbüsch, Ethno Web - Le portail de l'Anthropologue – Anthropologie Indianapolis Prin revista - ISI-Thomson – intitulată „LARES”, care e înregistrată și în USA, concomitent cu apariția de sub tipar în Italia. Academia Republicii Moldova Revista de etnologie nr 1/(2), 1997, Chișinău Monguz OPAC, Library of Museum of Ethnography, Ungaria Centrul Cultural Interetnic Transilvania
Dr. antropolog Sophie Haberbüsch acordă etnologului român votul pentru un studiu de-al său publicat în limba franceză pe Portail des Sciences humaines, ceea ce-l clasifică printre primii la Secțiunea „Articole de onoare”. Viorel Rogoz, Aspects de la magie "des épousailles" dans la région sagalienne de Somes, pe Anthropoweb- Le Portail des Sciences Humaines – Anthropologies Este citat și publicat de Directoarea Institutului European de Itinerare Culturale din Marele Ducat al Luxemburgului. Profesorul Rogoz se poate mândri cu mulți studenti ai săi, integrați în cercetarea antropologică europeană. În 2007, profesorul Michel Perrin accepta ca o teză de licență, elaborată sub îndrumarea proesorului V. Rogoz la Universitatea de Nord –Baia Mare, să fie dezvoltată ca teză de doctorat la Paris, în cadrul „Laboratorului de Antropologie Socială”, fondat de Claude Levi-Strauss la E.H.E.S.S.(Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales); În prezent, la Paris, Adrian Matus lucrează cu doamna prof. Françoise Thom, elevă a lui Besançon, pe Europa Centrală și de Est în perioada comunistă; Între aceștia, Răzvan Roșu, aflat în prezent, cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei.
Muzeul Etnografic al Țării Codrului Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare.
Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și fântâni de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși și duzi din soiuri străvechi. Ogrăzile sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac, secară etc; garduri vii și garduri de spini separă proprietățile, gardul de ruje (tulpini de floarea soarelui) delimitează grădina, iar vrajnița cu boc asigură intrarea carului tras de bivoli, boi sau cai. Satul muzeu va avea biserică, școală, cimitir, moară, oloire, vâltoare, potcovărie, stupini, stână, șura danțului, pălincie, arie (cu batoză, dibol, trier, stoguri) și, bineînțeles, o fântână a satului”. Muzeul Codrului – în atenția unor foruri naționale și internaționale, Interviu realizat de Ovidiu Suciu cu Dr. Viorel Rogoz, în „Gazeta de Vest”, 15 iunie 1991
Profesorul preconiza ca Muzeul etnografic în aer liber de la Măriuș să devină un centru de studiu al tradițiilor, iar în vecinătatea lui să fie amenajate mai multe obiective turistice, strâns legate de tradițiile locului.
„În