Nănești este un sat în comuna Bârsana din județul Maramureș, Transilvania, România.

Istoric Prima atestare documentară: 1412 (Nanfalua). Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.

În sec. al XIV-lea, localitatea a intrat în componența Cnezatului Varaliei (Subcetate), împreună cu Oncești și Valea Stejarului.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a făcut parte din comitatul maghiar Maramureș, iar după Unirea din 1918, în perioada interbelică, localitatea a aparținut de plasa Iza.

Etimologie Etimologia numelui localității: Din n. grup nănești < n.fam. Nan (< antroponimul Anania, nume calendaristic < ebr. Chanania) + suf. -ești. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

Forma în care e consemnat în documentele istorice, Nanfalva, adică Satul lui Nan, ne demonstrează că la originea numelui satului stă un antroponim rom. Nan, opinie unanimă. Acest nume de familie este frecvent în județul Maramureș (551 de persoane), preponderent în zona Rona de Jos. După N.A. Constantinescu (1963) și Iorgu Iordan (1983), numele provine din antroponimul Anania (nume biblic < ebr. Chanania), cf. bg. Nano, gr. Nan(n)os, Nan(n)u, ipoteză care a vizat preponderent oiconimele din Moldova: Nănești (jud. Bacău, Vrancea), Nănești-Deal, Nănești-Vale (jud. Bacău). Însă, de precizat că, în județul Maramureș, este atestat apelativul regional nan, cu sensul de “persoană de statură mică; pitic” (< lat. nanus, -a “pitic, cal mic”), care a dezvoltat porecle și supranume, și se putea ușor transforma în nume de familie, posibil influențând decisiv și oiconimul Nănești. Numele satului derivă de la un cneaz cu numele Nan: “În secolul al XV-lea, familia nobilă Nan deținea domenii întinse în Săpânța, Vișeu, Rona de Jos etc.”Ștefan Vișovan, Monografia toponimică a Văii Izei, 2005. Evoluția etimologică: top. Nănești ← n. grup nănești ← n.fam. Nan (+ suf. -ești) ← s. reg. nan “persoană de statură mică; pitic” (← lat. nanus, -a “pitic, cal mic”) ← eponimul Nan, cneaz local.Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.

Demografie La recensământul din 2011, populația era de 672 locuitori.

Personalități locale Gheorghe Mihai Bârlea (n. 1951), poet, politician, senator; prefect al județului Maramureș (octombrie 1997 - octombrie 2000); membru fondator al Fundației Academia Civică. Premiul pentru debut (vol. Din penumbră) la Salonul Național de carte de la Cluj (1998). Membru USR. Vasile Bârlea (n. 1951), pictor-restaurator. Echim Vancea (n. 1951), membru fondator al Cenaclului Alexandru Ivasiuc, membru al Asociației Măiastra; director al Editurii Echim. Vol. Fotografie după un original pierdut (1990), Doctor fără arginți (1997), Abatere de la dialog (1998) etc.

Note

Nănești, Bârsana