Dragomirești (în , în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România.
Dragomirești este cel mai nou oraș din județ, primind acest statut prin Legea nr. 332 din 8 iulie 2004.
Istoric Prima atestare documentară: 1373 (possessio Nyres) Elisabeta Dobozi-Faiciuc, Dragomirești, străveche vatră maramureșeană, Cluj-Napoca, Editura Dragoș-Vodă, 1998, pag. 24.; 1385 (Danfalva) Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968..
Etimologie Etimologia numelui localității: din n. grup dragomirești < n. fam. Dragomir (< sl. Dragomir) + suf. -ești.Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
Prima atestare cu numele Dragamerfalwa (= Satul lui Dragomir, Dragomirești) apare abia la începutul secolului al XV-lea. Referitor la etimologia numelui actual, părerile sunt unanime: “Dragomir a înființat satul Dragomirești” Augustin Bunea, Încercare de istoria românilor până la 1382, București, 1912, p. 157..
Cât despre numele de familie Dragomir, acesta derivă din sl. Dragomir (< tema slavă drag-, care a dat numeroase cuvinte în română: drăgălaș, drăguț, drăgăstos, dragoste, a drăgosti etc.). Dragomir este un nume primit direct de la slavi Pentru detalii vezi: N.A. Constantinescu, 1963, p. 264; Iorgu Iordan, 1983; Iorgu Iordan, 1986; C. Ionescu, 2001.
Numele așezării “nu vine de la un descălecător sau întemeietor, ci acesta i-a fost dat după numele unui conducător al localității, care a apărut la un moment dat în istoria satului” Radu Popa, Țara Maramureșului, 1970, p. 21-22.], fiind numit după un fiu al voievodului Balc, Dragomir.Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Dragomirești se ridică la 3.154 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.213 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,99%), iar pentru 2,89% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,41%), cu o minoritate de greco-catolici (2,76%), iar pentru 3,08% nu se cunoaște apartenența confesională.
Stema localității Stema orașului Dragomirești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având marginea izolată de argint. În câmp roșu se află un cocoș de argint din profil privind spre stânga. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.
Semnificația elementelor: Cocoșul face trimitere la porecla colectivă de «cocoși» dată locuitorilor. Aceasta vine de la atitudinea și ținuta lor de oameni liberi, cu o înfățișare mândră și impunătoare. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitate are rangul de oraș. Hotărârea Guvernului nr. 843 din 24 octombrie 2018 și publicată în Monitorul Oficial nr. 940 din 7 noiembrie 2018.
Politică și administrație Orașul Dragomirești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Obiective turistice
"Muzeul Țărăncii Române" din Dragomirești. Clădirea adăpostește mai multe obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o dădeau copiilor la căsătorie, costume populare tradiționale, cuptor, obiecte de tors lâna și multe altele. Acesta se află pe drumul principal. Valea Izei și Dealul Solovan (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000).
Manifestări tradiționale locale Festivalul primăverii Câte flori pe Iza-n sus (luna aprilie).
Arii naturale protejate (de interes național) Rezervația naturală Arcer - Țibleș Bran (Legea 5/2000). Valea Izei și Dealul Solovan (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000).
Personalități Alecsiu Dragomir (1875-1940), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918 Ioan Bud (1880-1950), ministrul Finanțelor din Ungaria între 1924-1928 Ion Burnar (1947-2010), poet, publicist; membru al Uniunii Scriitorilor. Laureat cu Premiul Editurii Eminescu (1981) și Premiul pentru cel mai valoros volum de debut al anului (1983) al Uniunii Scriitorilor pentru vol. Memorandum liric (1982). Alte volume: Viața la țară cu și fără Tănase Scatiu (1982), Gâlceava scopului cu mijloacele (1998), Aici provincialul... aștept metropolitanii (2000) etc. Ion Zubașcu (1948-2011), poet. Vol. Gesturi și personaje (1982), premiu pentru debut al Editurii Albatros; Omul de cuvânt (1991), Întoarcerea lui Dumnezeu... (1995), Omul disponibil (1999) etc. Vasile Bizău (n. 1969), episcop greco-catolic de Maramureș.
Așezământ monahal Mănăstirea Dragomirești, rit ortodox, construcție din lemn, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, obște de călugări (din 1990, reluând activitatea duhovnicească din 1959).
Monument comemorativ Monumentul Martirilor și Luptătorilor Anticomuniști și al Eroilor din cele două războaie mondiale (2017), cruce brâncovenească amplasată în parcul din fața Școli Gimnaziale “Liviu Rebreanu”.
Vezi și Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș Valea Izei și Dealul Solovan (sit de importanță comunitară) Valea Izei și Dealul Solovan (arie de protecție specială avifaunistică)
Legături externe
Situl oficial Dragomirești Album foto Dragomirești Satul cu patru biserici, 15 mai 2006, Daniela Cârlea Șontică, Jurnalul Național''
Note
Dragomirești Dragomirești