Vera Atkins (n. 16 iunie 1908, Galați, România − d. 24 iunie 2000, Hastings, Anglia) a fost o spioană engleză născută în România. Vorbea fluent limbile engleză, franceză, română și germană.
Biografie Numele ei adevărat a fost Maria Vera Rosenberg.Agenta secretă model, 16 mai 2014, Ziarul de Duminică, accesat la 16 mai 2014 „Atkins” era numele de fată al mamei, refugiată din Rusia în urma pogromurilor. Tatăl ei, Max Rosenberg, om de afaceri și bancher evreu, născut în Germania, a avut succes în România, unde a făcut avere considerabilă. În anii 1930 acesta ajunsese să-l consilieze pe regele Carol al II-lea în chestiuni financiare.În 1932, tatăl Verei se îmbolnăvește și moare, la Viena, iar Vera, împreună cu mama și cei doi frați, Guy Wilfred Atkins și Siegfried Rosenberg, au mai rămas cinci ani în țară, apoi s-au mutat în Anglia.
Educația Vera Atkins și-a petrecut copilăria în casele părinților săi din Galați și Brăila, dar și la moșia de la Crasna, astăzi în Bucovina ucraineană. A primit educație britanică încă de la naștere – călărie, muzică, diverse sporturi, limbi străine – și frecventa lumea bună bucureșteană. Vera a urmat școala la București, iar la 15 ani a fost trimisă la studii în Elveția, la liceul „Le Manoir“ aflat în Lausanne. A studiat în Franța, la liceul „Montmorency“ din Paris, iar în 1931, la Londra, la Triangle Secretarial College. La 23 de ani s-a angajat la compania americană de petrol Vaccum Oil, cu sediul în România.
Cariera În februarie 1941, a fost recrutată de serviciile secrete britanice și a revenit des cu misiuni în România. Sir William Samuel Stephenson, coordonatorul BSC (British Security Co-ordination), este cel care a introdus-o în lumea agenților secreți, unde a avut o ascensiune spectaculoasă, ajungând în structurile de vârf ale SOE (Special Operations Executive), serviciul de operațiuni speciale creat de Winston Churchill.A participat la numeroase misiuni secrete, în care s-a remarcat prin curaj și inteligență. Rolul Verei în SOE a fost să organizeze rezistența pe teritoriul ocupat de germani, să pună la cale acte de terorism și sabotaj împotriva mașinăriei de război germane. Oamenii ei au aruncat în aer poduri și trenuri, au cules informații. A antrenat 470 de agenți secreți, dintre care 39 erau femei. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, agenții săi s-au infiltrat în spatele liniilor inamice, i-au ajutat pe piloții aliați să evadeze și au transmis informații Londrei. Atkins a parașutat oameni, muniție și armament, stații de emisie recepție, a pregătit „ziua Z” a debarcării în Normandia.
După război a căutat spionii instruiți de ea, declarați pierduți în misiune.
Autorul seriei de romane James Bond, scriitorul și fostul spion Ian Fleming, care a cunoscut-o bine pe Vera, din perioada când au lucrat amândoi pentru Serviciul de Operații Speciale britanic, SOE (Special Operations Executive), s-a inspirat din personalitatea ei pentru a construi personajul Moneypenny, șefa superagentului majestății sale, celebrul 007.Vera Atkins, marele spion. Ever green
Moartea În 1947, Vera Atkins s-a retras din serviciul activ al intelligence-ului britanic și a lucrat pentru UNESCO, mai întâi ca office manager și apoi ca directoare. După ce s-a pensionat în 1961, s-a stabilit într-un sat din Anglia. Ea și-a petrecut ultima parte a vieții într-un azil de bătrâni și a murit la vârsta de 92 de ani, pe 24 iunie 2000, într-un spital din Hastings. A fost incinerată, iar cenușa ei a fost îngropată în curtea bisericii Sf. Senara, Zennor, Cornwall.
Distincții În 1987, guvernul Franței (Francois Mitterand) i-a acordat Verei Atkins Legiunea de onoare pentru activitatea de coordonare și sprijinire a Rezistenței francezeVera Atkins și pentru aportul ei la eliberarea Franței de sub ocupația germană.
Note
Bibliografie suplimentară William Stevenson, Vera Atkins. Povestea celei mai importante agente secrete originare din România din al Doilea Război Mondial, Editura Polirom, 2014. Traducere de Ciprian Șiulea Sarah Helm, Secretele Verei Atkins - Povestea unei românce spion în al Doilea Război Mondial, Editura Litera, București, 2014
Legături externe Gălățeanca din spatele D-Day (Ziua-Z) , 6 iunie 2014, Marius Cosmeanu, România liberă
Categorie:Nașteri în 1908 Categorie:Decese în 2000
Categorie:Spioni britanici Categorie:Evrei români Categorie:Evreice Categorie:Absolvenți ai Universității din Paris Categorie:Români britanici