Martorul () este o persoană care asistă sau a asistat la o întâmplare, la o discuție, la un eveniment și care poate relata sau atesta cum au decurs faptele și să declare în fața unei instanțe judecătorești sau a altui for de cercetare, tot ce știe în legătură cu un fapt pe care îl cunoaște directAcademia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016.. (În expresie) Dumnezeu mi-e martor = jur că spun adevărul. O persoană suspectată de poliție are nevoie de un martor care să-i asigure un alibi, care atestă că nu se afla la locul faptei delicvente. Persoană chemată, conform legii, să asiste la întocmirea unor acte, pe care le cunoaște direct, pe care le semnează pentru a le da valoare legală. La un duel, fiecare dintre reprezentanții celor două persoane aveau doi secundanți sau martori. Probă martor sau de referință este folosită la experiențele de laborator.
(În sintagmă) Martor de eroziune = înălțime de dimensiuni variabile care reprezintă restul unei vechi suprafețe atacate de eroziune.
Note
Vezi și Martorii lui Iehova, o organizație religioasă creștină non-trinitariană Der letzte Zeuge (Ultimul martor), serial german
Dovadă Informator Interogatoriu Jurământ Mărturie mincinoasă Mărturisire Mijloc de probă Protecția martorilor Sperjur
Legături externe Martorul care minte organele judiciare riscă închisoarea Retragerea marturiei mincinoase prin semnătura martorului Martorul mincinos o poezie în limba maghiară scrisă Arany János Categorie:Drept procesual