Constantin Cândea () a fost profesor universitar doctor docentSărbătorirea centenarului Liceului „George Bacovia” din Bacău Steagu Roșu nr. 4623 din 19 decembrie 1967, p.3Decese România liberă nr. 8200 din 06.03.1971, p.6 inginer abilitat în chimie, fondatorul Laboratoarelor de Chimie ale Școlii Politehnice din Timișoara, rectorul Universității Politehnica Timișoara - fostă Școala Politehnică din Timișoara între anii 1946-1947, deputat și membru al Academiei de Științe din România.Coleta de Sabata, Ioan Munteanu - Remember: Profesori ai Școlii Politehnice Timișorene, Timișoara: Editura Helicon, 1993, ISBN 973-9133-44-4, p. 4

Biografie Constantin Cândea s-a născut la 15 decembrie 1887 în comuna Mărgineni, Bacău.

A fost căsătorit din 27 septembrie 1923 cu Maria Cândea, născută Antoniade (n. 2 octombrie 1889, Galați – d. 16 aprilie 1974, București), profesoară de limba română și franceză cu doctorat la Sorbona, cea care a înființat la 10 noiembrie 1918 și condus ca directoare Școala Normală de Fete „Regina Maria” din Ploiești, actualul Colegiu Național Pedagogic „Regina Maria”.

Din căsătoria lor au rezultat doi copii: Mioara-Rodica Georgescu născută Cândea, arhitectă, (n. 9 iulie 1924, Ploiești – d. 13 septembrie 2017, Montréal) și Ioan-Radu Cândea, inginer constructor (n. 24 septembrie 1925, Ploiești – d. 11 februarie 2016, București).

Constantin Cândea a încetat din viață la 4 martie 1971 în București la vârsta de 83 de ani. Este înmormântat în Cimitirul Bellu figura 4.

Studii În anul 1906 a absolvit Liceul „Principele Ferdinand” din Bacău, după care a urmat cursurile Königlich Bayerische Technische Hochschule München (Universitatea Tehnică Regală a Bavariei din München) – actualmente Technische Universität München, finalizându-le în 1911 cu diplomă de inginer.

La revenirea în țară a obținut titlul de licențiat în științele fizico-chimice după susținerea examenului de echivalare.

La 10 februarie 1920, Constantin Cândea a susținut teza și a obținut titlul de doctor în științe chimice la Facultatea de Științe din cadrul Universității din București. Teza sa de doctorat, structurată în două părți, a avut ca subiect atât studii fundamentale de chimie organică, cât și analize privind economia resurselor energetice. Prima parte a lucrării, intitulată „Asupra constituției Diphenol-, Dithiophenol-, Di α și β-Naphtol, Dithionaphtol, Dimethylanilin-, Thionaphtenchinonelor, a α-Naphtolisatinei și a derivaților coloranți ai acestora”, a tratat structura și proprietățile unei serii de compuși fenolici și derivați ai acestora, relevanți pentru chimia coloranților, fiind realizată în laboratorul de chimie tehnologică a Universității din București sub conducerea prof. dr. Negoiță Dănăilă. A doua parte, „Importanța petrolului pentru industria românească”, a analizat rolul strategic al petrolului în dezvoltarea economică a României din prima jumătate a secolului XX.

Carieră și activitate profesională La începutul carierei sale universitare, Constantin Cândea a ocupat între 1913 și 1920 funcțiile de șef de lucrări și apoi de conferențiar la Facultatea de Științe a Universității din București, instituție la care a obținut și titlul de doctor în chimie și unde a susținut cursuri de chimie, abordând noțiuni generale, studiul metaloidelor și metalelor, metode de recunoaștere și separare a acizilor, analiza gazelor, precum și alte domenii ale chimiei.Programa cursurilor, conferințelor și lucrărilor practice și personalul pe anul universitar 1914/1915 la Institutul Electrotehnic (Universitatea din București) Muzeul Universității din București, Valentin Maier, 3 aprilie 2021 În cadrul activității sale didactice, a desfășurat și activități de predare și lucrări practice în domeniul chimiei tehnologice și al chimiei industriale, cursurile și lucrările fiind organizate în cadrul Institutului de Chimie.Universitare Acțiunea Română nr. 603 din 12 ianuarie 1919, p.2 În paralel, Cândea a fost implicat în activitatea Cercului de Studii Industriale, în calitate de președinte, unde a susținut conferințe consacrate politicii de dezvoltare a industriei românești.Corpul profesoral Anuarul Anul I 1920 – 1921 al Școlii Politehnice Timișoara. Cartea Românească, Timișoara, 1921, p.18Informațiuni Viitorul nr. 3810 din 28 noiembrie 1920, p.2Informațiuni Lupta nr. 2 din 17 decembrie 1921, p.2

Apoi, în primul an de activitate al Școlii Politehnice din Timișoara, înființată în urma Decretului Regal Nr. 4822 din 11 noiembrie 1920 al Regelui Ferdinand, prof. dr. ing. Constantin Cândea a creat laboratorul de chimie, iar prof. dr. ing. Constantin Stăncescu a inițiat laboratorul de fizică.

În cadrul activității sale de la Școala Politehnică din Timișoara, în anul universitar 1922–1923, Constantin Cândea a inițiat și a condus și un laborator oficial de cercetări, studii și analize industriale, distinct de laboratoarele cu scop didactic.Școala Politehnică Timișoara - Anuarul Anul III 1922-1923 Institutul de Arte Grafice „Cartea Românească” Sucursala Timișoara, 1922-1923, p.96 Laboratorul avea rolul de a realiza cercetări aplicative, studii tehnico-științifice și analize chimice și chimico-tehnice destinate industriei. Structurat pe mai multe grupe industriale (industrie anorganică, metalurgie, industrie organică, combustibili și expertize generale), laboratorul a efectuat analize asupra materiilor prime industriale, combustibililor, uleiurilor, grăsimilor, metalelor, apelor și produselor chimice, precum și studii cu aplicații directe în industrie. Constantin Cândea a fost directorul laboratorului, colaborând cu specialiști precum Er. Toporescu, Cerchez Manughevici, C. Ștefănescu și alți membri ai corpului didactic și tehnic.

În activitatea sa didactică, Constantin Cândea a elaborat mai multe manuale universitare, lucrări utilizate ca suport de studiu în cadrul Școlii Politehnice din Timișoara.

1928 – Curs de chimie anorganică: Anul I, Școala Politehnică Timișoara.Curs de chimie anorganică: an I

1928 – Curs de chimie organică: Anul I, Școala Politehnică Timișoara.Curs de chimie organică: an I

1929 – Curs de chimie organică II. Seria aromatică, Școala Politehnică Timișoara.Curs de chimie organică. II, Seria aromatică

1929 – Curs de chimie, fizică și tehnologia petrolului: Anul II, Școala Politehnică Timișoara.Curs de chimie, fizică și tehnologia petrolului: an II

De-a lungul carierei academice, Constantin Cândea a participat constant la congresele internaționale de chimie, unde a prezentat anual lucrări privind rezultatele cercetărilor sale în domeniul chimiei organice și industriale, la Haga, Liège, Bruxelles, Praga, Paris, Madrid, Sardinia, Roma, Nancy.

O parte semnificativă dintre lucrările sale științifice și didactice se păstrează astăzi în fondurile Bibliotecii Academiei Române, unde sunt consultate ca surse de referință pentru istoria chimiei românești.Lucrările prof. dr. ing. Constantin Cândea în fondurile Bibliotecii Academiei Române

În calitate de director al Institutului de Chimie de la Politehnica din Timișoara, Constantin Cândea a publicat numeroase lucrări de specialitate în reviste din țară și străinătate. Printre acestea se numără și: „Înnobilarea ligniților românești”, apărut în România Petroliferă, nr. 393 din 31 mai 1943,Prof. dr. ing. Constantin Cândea Înnobilarea ligniților românești România Petroliferă nr. 393 din 31 mai 1943, p.1-3 și „Valorificarea gazului metan”, publicat în aceeași revistă, nr. 394 din 5 iulie 1943,Prof. dr. ing. Constantin Cândea Valorificarea gazului metan România Petroliferă nr. 394 din 5 iulie 1943, p.1,3,4 ambele prezentate integral în această publicație.

În 22 noiembrie 1934, în urma alegerilor pentru conducerea Școlii Politehnice din Timișoara, Constantin Cândea a fost ales președinte al Consiliului de decani.Alegerea decanilor școlii politehnice din Timișoara Dimineața nr. 10024 din 23 noiembrie 1934, p.12

Începând cu anul 1942, prof. univ. dr. ing. Constantin Cândea a fost prodecan al Facultății de Mine și Metalurgie a Școlii Politehnice din Timișoara, având un rol important în organizarea activității didactice și administrative a facultății.Decizia Ministerială Nr. 200565 din 1942 Monitorul Oficial nr. 233, Partea 1 din 6 octombrie 1942, p.23

Ulterior, între anii 1946-1947 a deținut funcția de rector al Universității Politehnica Timișoara - fostă Școala Politehnică din Timișoara.

Expertiză tehnică și industrială

1929 – președintele comisiei mixte de anchetă pentru accidentul de la sonda nr. 160 MoreniPericolul american România petroliferă nr. 251 din 10 septembrie 1929, p.1Cine e răspunzător de dezastrul de la Moreni? Curentul nr. 583 din 2 septembrie 1929, p.5

În anul 1929, în urma exploziei și incendiului produse la sonda nr. 160 a societății Româno-Americană din Moreni, soldate cu victime și importante pagube materiale, Constantin Cândea a fost desemnat să participe la investigarea cauzelor accidentului. La solicitarea Asociației Patronale din cadrul Ministerului Muncii, el a prezidat o comisie mixtă de anchetă, alături de juristul L. Niculescu-Sima și medicul Christescu Chiosse.

Comisia a efectuat cercetări tehnice, juridice și medicale la fața locului în colaborare cu echipa însărcinată cu stingerea incendiului, concluzionând că accidentele au fost favorizate de insuficienta pregătire tehnică a personalului de conducere și de exploatare, precum și de nerespectarea unor măsuri de siguranță în operarea instalațiilor petroliere. Raportul a stat la baza aplicării sancțiunilor prevăzute de legislația minieră și a formulării unor recomandări pentru prevenirea unor accidente similare.

Ancheta a fost desfășurată în contextul incendiului de la Moreni, declanșat la 28 mai 1929 în urma unei erupții necontrolate a sondei, incendiu care a devenit cunoscut la nivel internațional și a continuat să ardă timp de peste doi ani.Focul de la Moreni

1929 - ancheta exploziei de la Runcu–ScorțeniUn nou dezastru în regiunea petroliferă din Prahova. Groaznica explozie de la schela Runcu-Scorțeni Dimineața nr. 8166 din 11.09.1929, p.9Dezastrul de la sonda „Romolea” Cuvântul nr. 1579 din 13.09.1929, p.3

În septembrie 1929, Constantin Cândea a fost implicat, în calitate de expert tehnic în domeniul petrolier, în investigarea unui grav accident industrial produs la sonda nr. 4 „Romolea” a societății Foraky RomâneascăIstoricul Societății Petroliere Foraky Românească 1922-1942 Muzeul județean Argeș ARGESIS, Studii și comunicări, seria Istorie, Tom XXII, 2013 din zona petroliferă Runcu–Scorțeni (județul Prahova). Explozia, survenită în timpul unor lucrări de intervenție asupra instalației de extracție, a provocat pierderi de vieți omenești, numeroși răniți grav și pagube materiale considerabile.

Ancheta a avut ca obiect stabilirea cauzelor tehnice ale erupției violente de țiței și gaze, analiza modului de intervenție asupra pistonului blocat al sondei, precum și evaluarea respectării normelor tehnice și de siguranță în exploatarea instalațiilor petroliere. Investigațiile au vizat inclusiv riscul generat de acumulările de gaze inflamabile și de procedurile aplicate în timpul operațiunilor de destindere a coloanei sondei.

Participarea dr. ing. Constantin Cândea la această anchetă reflectă recunoașterea competenței sale științifice și tehnice în petrochimie și siguranța exploatărilor industriale, fiind solicitat de Ministerul Muncii pentru identificarea cauzelor, clarificarea responsabilităților și pentru formularea de concluzii menite să prevină producerea unor accidente similare în regiunea petroliferă.

Brevete de invenție

De-a lungul activității sale științifice și aplicative, prof. dr. ing. Constantin Cândea a deținut mai multe brevete de invenție, în domeniul chimiei industriale și al valorificării hidrocarburilor, printre care: