Biserica franciscană din Salzburg (în ) este una dintre cele mai vechi biserici din Orașul vechi (Altstadt) din Salzburg și face parte din mănăstirea franciscană. Ea este situată în spațiul dintre Franziskanergasse în sud și Sigmund-Haffner-Gasse în est. Biserica franciscană este formată din două părți: bazilica inițială în formă de navă romanică cu o boltă cu nervuri și altarul în stil gotic târziu, având aceeași lățime ca și naosul, cu o boltă cu stele.

Istoric

Prima biserică „Zu Unserer Lieben Frau” este, probabil, mai veche decât clădirea catedralei Sf. Virgil. Ea a fost construită pe locul unui lăcaș creștin timpuriu. În prima jumătate a secolului al VIII-lea, biserica dedicată Sfintei Fecioare Maria a fost restaurată pentru prima dată în timpul episcopului Virgil de Salzburg (745–784). Ea a fost întrebuințată inițial ca baptisteriu și biserică sinodală. Până în 1139 ea a aparținut de mănăstirea benedictină a Sfântului Petru, între 1130-1583 a fost biserică a călugărițelor benedictine, iar apoi din 1189 până în 1628 a fost simultan biserică parohială a orașului.

O nouă consacrare a bisericii în anul 1223 sugerează o clădire recent finalizată, naosul actualei biserici ar putea să dateze totuși din secolul al XII-lea. Și această biserică mariană a fost distrusă în mare parte de un incendiu care a avut loc în 1267. După 1408 s-a pus din nou pe tapet reconstruirea bisericii, care a început câțiva ani mai târziu sub conducerea meșterului Hans von Burghausen și a fost finalizată după moartea sa, în 1432, de către Stephan Krumenauer.

În 1592 arhiepiscopul Wolf Dietrich von Raitenau a dăruit biserica nou-înființatei provincii franciscane ca biserică de mănăstire. În 1635 noul Dom a devenit biserică parohială a orașului. Pentru o lungă perioadă de timp, stilul romanico-gotic al bisericii a fost considerat înapoiat și degenerat. Numai „stilul romanic” (Renașterea și dezvoltarea acesteia în baroc și rococo) a fost considerat ca estetic („barbarii” goți i-au învins pe „nobilii” romani, abia Goethe a pus din nou accentul pe valoarea artistica a goticului). Astfel arhiepiscopul Hieronymus von Colloredo (1772-1812) a vrut să demoleze în întregime „urâta” biserică și să construiască în locul ei o „rotondă în stil romanic” pe post de capelă a curții și de mausoleu al arhiepiscopilor de Salzburg. În 1793 Colloredo a renunțat la acest plan din cauza apariției unor deficiențe la demolarea aripei apropiate a reședinței construite în timpul lui Dietrich și a cheltuielilor mari pe care le-ar fi presupus noua construcție.

Arhitectură și echipamente

Turnul Turnul actual al bisericii franciscane a fost înălțat în 1496-1498 după planurile unui meșter din Nürnberg care i-a conferit un aspect gotic. În 1670 a fost eliminat vârful turnului în stil gotic. Arhiepiscopul Max Gandolf von Kuenburg (1668-1687) a considerat că este nepotrivit ca turnul Bisericii Franciscane să fie mai înalt decât catedrala. Acest turn baroc a fost refăcut în stil gotic în perioada 1866-1867 de Joseph Wessiken.

Bibliografie Petrus Martyr Haberleitner: Die Liebfrauenkirche (sogenannte Pfarrkirche) in Salzburg. In: Gregor Reitlechner: Marianisches Salzburg. Kinderfreundeanstalt, Innsbruck 1904, S. 30–56 (auch als eigene Schrift im Selbstverlag erschienen). Lieselotte v. Eltz-Hoffmann: Die Kirchen Salzburgs. Verlag Anton Pustet, Salzburg 1993, ISBN 3-7025-0308-0, S. o.A. Bernd Euler, Ronald Gobiet, Horst Huber: Dehio Salzburg – Stadt und Land. Verlag Anton Schroll & Co, Wien 1986, ISBN 3-7031-0599-2, S. o.A. Monikas Oberhammer: Pustets Klosterführer. Verlag Anton Pustet, Salzburg 1998, ISBN 3-7025-0374-9, S. o.A.

Legături externe

Franziskanerkloster Salzburg Erzdiözese Salzburg: Franziskanerkirche Salzburg-Rundgang: Franziskanerkirche

Franciscană Categorie:Biserici romano-catolice din Austria Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Maria Categorie:Mănăstiri franciscane din Austria Categorie:Arhitectură gotică din Austria