Evoluția demografică a unei localități reprezintă un important factor al cunoașterii trecutului istoric , mai ales dacă analiza cuprinde un interval mai lung de timp și în corelație cu alti indicatori de natură economică și socială. Creșterea sau descreșterea populației oglindește evoluția în timp a nivelului de trai al locuitorilor {calitatea vieții} și scoate în relief perioadele {intervalele} critice , generate de războaie , boli molipsitoare, sărăcie, precum și "amprenta " progresului tehnic sub diferite forme { mai ales in domeniul sanătații }. Practic, istoria unei mici comunități , cum este cazul satului Aruncuta , chiar dacă are anumite caracteristici specifice, în esentă oglindește evolutia unei parți din istoria Transilvaniei {zona de câmpie } prin prisma strategiilor adoptate în anumite etape istorice în ceea ce priveste învațământul , sănătatea , ideile religioase , poltice , etc. Scăderea natalității unei localități , așa cum se întamplă acum în satele noastre și în micile orașe , apariția sporului natural negativ {de neconceput la sate în urmă cu 40-50 de ani} și îmbătrânirea masivă a populatiei { o răsturnare a "piramidei vârstelor"} ne indică existența unor mari dezechilibre generate de politici și strategii greșite în dezvoltarea localităților și implicit a zonei analizate. Evoluția demografică a unei localități , tendințele acesteia pe termen mediu și lung sunt în corelație cu fluxul și refluxul investitional zonal și global, nefiind motivate economic pentru ca migrația capitalurilor să se îndrepte spre localitățile și zonele geografice unde populația este îmbătrânită. Pentru o mai bună întelegere, evoluția demografică a localității este prezentată pe intervale istorice , iar pentru o imagine mai clară se impune analiza datelor demografice de mai jos în corelare cu celelalte articole despre localitate {așezarea și istoricul localității , familiile nobiliare din sat, colectivizarea etc.}.

Evoluție demografică, statistici edilitare, economice și culturale

Perioada administrației austriece (1688 - 1867)

Primele informații statistice legate de Aruncuta sunt cele din perioada administrației austriece, explicațiile fiind prezentate mai jos de tabel:

a} Informații edilitare și structură populație;

thumb|right|Casă de lemn, specifică perioadei 1850 - 1910 (schelet din lemn de pădure, fară fundaţie şi tencuit cu un amestec de argilă, pleavă și bălegar, acoperită cu trestie sau paie)

Situații edilitare Structură populație Structură socială - bărbați AnulGospodăriiCaseFamiliiLocuitoriBărbațiFemeiIobagiJeleriAltă condiție socială 1713

33

9 15 9 1761

88

33+3 văduve 44 inguilini + 3 vagi+3 văduve 2 preoți 1762

88

1784

86 102 530 271 259 43 78 23 + 1 nobil + 2 preoți 1831

683

- 1850 180 136

771 389 382 La data de 6 iunie 1848 iobagia în Transivania este abolită.

- 1857 164 147

750 364 377

b} Structura populației pe grupe de vârstă și sex ;

Populație - structura pe sexe Structură pe grupe de vîrstă si sex AnulTotalBărbațiFemei0-5 ani6-13 ani14-23 ani24-39 ani40-59 ani60 si peste 1713

1762

1784 530 271 259

1831 683

1850 771 389 382

1857 750 364 X 59 78 70 82 62 13 1857 750 X 377 60 85 77 98 44 13

Conscripția din timpul Sancțiunii Pragmatice { Pragmatica Sanctio } înregistrează în Aruncuta, comitatul Cluj, la 1713 un numar de 9 capi de familii iobagi, 15 capi de familii jeleri, 9 de altă condiție socială, total 33 capi de familie cu o situație economică de 570 câble teren arabil, fânaț de 100 cosași Magyar statisztikai kozslemenyek Uj folyam xxx XII ,Budapest 1896, pag.210 - Comunicări statistice maghiare, Serie nouă xxx. Vol.XII . Populația Ungariei și Transilvaniei în timpul Sancțiunii Pragmatice 1720 - 1721. Conscripția perceptoralǎ din 20 mai 1761 prezintǎ următoarea situație: Preoți uniți și personal eclesiastic= 3; Preoți neuniți și personal eclesiastic= zero; Iobagi= 33 capi de familie și 3 văduve; Inguilini = 44 capi de familie; "Vagi"= 3 capi de familie și 3 văduve; Total familii laice = 88 familii, din care 2 unite și 86 "schismatice". Dacă analizăm intervalul de timp ,cuprins între 1713 și 1761, se constată că ,urmare a modificărilor demografice,dar și a concentrării pământului în mâinile familiilor nobiliare din sat ,numărul familiilor de iobagi crește de la 9 familii, existente în 1713, la 33 familii în anul 1761. În același interval de timp , numărul tăranilor jeleri {țarani liberi,care aveau propria casă și o suprafața mică de pământ ,dar care lucrau și cu ziua la familiile nobiliare din sat } crește ,în acelasi interval,dar intr-o proportie mai mica {de la 15 la 44 familii}, in timp ce familiile {libere }de altă condiție socială,care aveau o situație materială bună în 1713,și-au pierdut statutul social ,devenind iobagi sau jeleri. Modificarile în structura socială au fost influențate ,în mare parte,de sistemul de impozitare aplicat țăranului liber, aflat în imposibilitate de a-și mai achita numeroasele "sarcini fiscale "din puținele venituri realizate ,pierzându-și astfel calitatea de om liber .

Potrivit conscripției din 1762, ordonată de generalul austriac Adolf von Buccow, în Aruncuta, erau 3 preoți uniți la 2 familii unite și nici un preot ortodox la 86 familii ortodoxe, biserica era ortodoxă, iar averea bisericii era de 36 câble teren arabil, fânaț de 8 care de fân și erau 4 case parohiale Costin Feneșan, Izvoare de demografie istorică . Vol. I, Secolul al XVIII - lea. Transilvania. Bucuresti, 1986, pag. 324 .thumb|right|Coştei (pătul) pentru porumb ştiuleţi, un model contemporan cu iobagia - folosit în Aruncuta până în zilele noastre Primul recensământ oficial are loc în Transilvania în perioada 1784 - 1787. În Aruncuta, comitatul Turda, sunt înregistrate 86 case, 102 familii, 530 locuitori de drept, 6 plecați, 4 străini, respectiv 528 locuitori prezenți, din care 271 bărbați {106 casătoriți și 165 necăsătoriți} și 259 femei. Dintre bărbați, 2 erau preoți, 1 nobil, 43 țărani, 29 urmași ai capilor de familie țărani, 78 jeleri, 23 alte categorii sociale, iar 74 urmași {în linie barbătească} între 1 - 12 ani și 21 urmași între 13 și 17 ani Az elso magyarorszagi nepszamlalas {1784-1787} - Primul recensământ din Ungaria {1784 - 1787), Budapesta, 1960, pag.352 - 353. O statistică demografică din 1831 consemnează în Aruncuta (scris ungurește Aranykuta) un număr de 683 locuitori și 1 (una) biserică greco - catolică. Austriacul Ignaz Lenk von Treunfeld menționează în lexiconul său că Aruncuta, comitatul Cluj, plasa Mociu era locuită de români (von Walachen bewohnt) și exista o biserică greco-catolicaIgnaz Lenk von Treunfeld, Siebenburgens geographisch - topographisch - statitisch - hidrographisch und ortographisches Lexikon ... , Wien, 1839, Erster Band I - A - F, pag. 60. În anul 1848, conform Lista lui Alexandru Bătrâneanu { Prefectul Câmpiei } ,intitulată "Prefectura Legiunei al 4-lea Câmpestra "{ Prefectura Câmpiei},în Aruncuta existau 147 case , iar structura religioasa este variată și cuprinde : romano-catolici = 3 persoane ; greco - catolici = 662 persoane ;luterani = 1 persoană ; calvini = 70 persoane și unitarieni = 11 persoane . Dupa structura religioasă rezultă că , în anul 1848, populația românească din Aruncuta era în proporție de 80,2%, diferența fiind maghiari. Precizăm că "Lista lui Alexandru Bătrâneanu", Prefect al Câmpiei , ca formă de organizare provizorie a românilor după Proclamația de la Blaj din 3 /15 mai 1848 cuprinde și localitățile ; Aruncuta, Bercheș { 78 case și 515 locuitori }, Bothaza { 66 case și 329 locuitori } ,Năoiu { 120 case și 611 locuitori }, Suatu de Sus { 115 case și 681 locuitori } ,Suatu de Jos { 141 case și 671 locuitori } ,Frata { 325 case și 1672 locuitori } , Sopor { 94 case și 477 locuitori } și Ceanu Mare { 415 case și 1912 locuitori }. În anul 1848, anul desființării iobagiei ca urmare a revoluției industriale din Europa,în zona de Câmpie a Transilvaniei numărul membrilor de familie care locuiau sub același acoperiș { practic într-o singură încăpere } era în jur de 5-6 persoane. În ordinea surselor demografice cunoscute urmează recensământul oficial din 1850. Aruncuta făcea parte din Districtul militar Reteag, circumscripția Țâgșoru, cercul Palatca și avea 136 case, 180 gospodării, 771 locuitori, 5 plecați, 4 străini, 770 locuitori prezenți, din care 389 bărbați {223 necăsătoriți, 154 căsătoriți, 12 văduvi, 66 incorporabili între 17-26 ani, 382 femei(203 necăsătorite, 155 căsătorite, 24 văduve Studia Censualia Transsilvanica. Recensământul din 1850, Editura Staff, 1996, pag. 130, 131, 360. În 1857 oficialitățile austriece efectuează un nou recensământ mult mai bogat în date. La acea vreme Aruncuta făcea parte din Cercul Dej, Plasa Mociu și avea 147 case, 164 gospodării și 750 locuitori total, din care prezenți 741 și 9 străini. După sex 364 erau bărbați și 377 femei. După starea civilă avem 212 bărbați necăsătoriți, 148 căsătoriți și 10 văduvi. La femei din totalul de 377 erau necăsătorite un număr de 211, căsătorite 150 și 16 văduve. După vârstă bărbății se grupează astfel: 59 băieți între 0-5 ani, 78 între 6-13 ani, 70 tineri între 14-23 ani,82 bărbați între 24-39 ani, 62 bărbați între 40 - 59 ani și 13 bărbați de peste 60 ani. Femeile: 60 fetițe între 0-5 ani, 85 între 6 - 13 ani, 77 fete între 14-23 ani, 98 femei între 24-39 ani și 44 între 40 - 50 ani, la care se adaugă 13 femei de 60 ani și peste. După ocupație locuitorii se împărțeau în următoarele categorii sociale: 2 preoți, 124 proprietari de pământ, 3 meșteșugari, 4 muncitori necalificați în agricultură, 21 zilieri, 16 alte ocupații (slugi) Studia Censualia Transsilvanica. Recensământul din 1857, Editura Staff, 1997, pag.200-203, 521.

Perioada administrației ungare (1867-1918)

Informațiile statistice din perioada administrației ungare sunt foarte bogate și au un conținut divers, explicațiile mai jos de cele doua tabele oferind o imagine mai completă a satului din acea perioadă istorică:

a] Informații edilitare, populație și structură pe sexe:

thumb|right|Tîrnaţul unei case din Aruncuta , specific perioadei 1900-1940

Situații edilitare Structură populație AnulSuprafața-iugăre cadastraleCaseFamiliiLocuitoriBărbațiFemei 1880

164

723

- 1890 8482 190

852

- 1900 3483 198

848 405 443 1910 3483 220

1035 521 514 1918 3483

b} Structura populației pe grupe de vârstă :

Populație - structura pe sexe Grupe de vârstă AnulTotalBarbațiFemei0-5 ani6-11 ani12-14 ani15-19 ani20-39 ani40-59 ani60 și peste 1880 723

1890 852

1900 848 405 443 125 102 73 111 187 201 49 1910 1035 521 514 195 109 73 90 291 189 88 1918

Potrivit recensământului oficial de stat ungar din 1880 ,localitatea Aruncuta făcea parte din comitatul Cluj, plasa Mociu. În total erau 164 case și 723 locuitori. Alfabetizați erau un număr de 33 locuitori Studia Censualia Transsilvanica. Recensământul din 1880, Editura Staff, 1997, pag.158, 159, 385. Următorul recensământ oficial al statului ungar, din 1890, înregistrează în comuna Aruncuta, comitatul Cluj, plasa Mociu un număr de 852 locuitori, din care 678 vorbitori de limba maternă româna. Totalul locuințelor era de 190, iar suprafața totală a localității era de 8482 jugăre cadastrale (4.920 hectare). Juridic comuna Aruncuta aparținea de Tribunalul Cluj, iar oficiul poștal cel mai apropiat era în Frata Dr. Jekelfalussy Jozsef, A magyar korona orszagainak helysegnevtara (indicatorul localităților țărilor coroanei ungare), Budapest, 1892, pag.280-281, 967.thumb|right|Aruncuta - tradiţionalul atelaj:"O vacă, un bătrîn şi-un jug..."