Bombardarea Bucureștiului în al Doilea Război Mondial a constat într-o serie de bombardamente aeriene desfășurate în principal de către Aliați asupra obiectivelor feroviare și petroliere din capitala României, dar a inclus și bombardamente executate de Germania nazistă după lovitura de stat de la 23 august 1944.

În perioada războiului, Bucureștiul a reprezentat un important nod de depozitare și distribuție pentru produsele petroliere rafinate la Ploiești. Principalele raiduri aliate asupra orașului au avut loc la 4 aprilie, precum și la 10, 15 și 21 august 1944, având ca ținte infrastructura feroviară și industrială, inclusiv Gara de Nord și atelierele Grivița, și provocând mii de victime civile.

Ca reacție la schimbarea de alianță a României, bombardamentele germane asupra Bucureștiului s-au desfășurat în perioada 24–26 august 1944. Avioane ale Luftwaffe au decolat de pe aerodromurile Otopeni și Băneasa, lovind centrul orașului și mai multe zone rezidențiale.

Raidul de la 4 aprilie 1944 La 4 aprilie 1944, Bucureștiul a fost supus unui amplu raid aerian al Forței a 15-a Aeriene a SUA, executat de pe baze din sudul Italiei. Potrivit surselor contemporane, condițiile meteorologice favorabile au permis desfășurarea operațiunii la scară largă, fiind implicate peste 300 de bombardiere de tip B-17 Flying Fortress și B-24 Liberator, escortate de avioane de vânătoare P-38 Lightning și P-51 Mustang.

Țintele principale ale raidului au fost obiective feroviare strategice, inclusiv Gara de Nord, triajul CFR Chitila și atelierele Grivița, infrastructuri esențiale pentru transportul produselor petroliere provenite din zona Ploiești. Bombardamentele au afectat în principal nordul și centrul orașului, fiind grav avariate cartiere precum Grivița, Giulești, Steaua și Cotroceni, precum și numeroase clădiri civile și administrative, printre care hotelurile Athénée Palace și Ambasador, precum și mai multe imobile de locuințe.

Conform bilanțului oficial al autorităților române, raidul a provocat 2.942 de decese și 2.126 de răniți, majoritatea victime civile, iar sute de locuințe au fost distruse complet, în timp ce alte câteva mii au fost avariate. Relatările epocii menționează perturbarea gravă a serviciilor urbane și dificultăți majore în operațiunile de salvare și recuperare a victimelor în zilele care au urmat bombardamentului.

Apărarea antiaeriană a fost asigurată de unități românești și germane, care au angajat formațiile de bombardament. Sursele istorice indică pierderi aeriene de ambele părți, însă cifrele exacte privind numărul avioanelor implicate și al aparatelor doborâte variază în funcție de sursă.

După 23 august 1944 După schimbarea de alianță a României la 23 august 1944, bombardamentele aeriene germane asupra Bucureștiului au început în dimineața zilei de 24 august, foștii aliați devenind adversari militari. În perioada 24–26 august 1944, avioane ale Luftwaffe care au decolat de pe aerodromurile Otopeni și Băneasa au atacat în mod repetat capitala României.

În prima zi a bombardamentelor, la 24 august 1944, au fost atacate numeroase obiective militare, administrative și civile, printre care aerodromul Pipera, zona centrală a orașului (inclusiv Calea Victoriei și Palatul Regal), Ateneul Român, Fundația „Regele Carol I” (actuala Bibliotecă Centrală Universitară), Ministerul Aerului și Marinei, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Academia Română, Casa Capșa, hotelul Athénée Palace, precum și mai multe uzine, spitale, tipografii și instalații de infrastructură urbană. Rețelele de alimentare cu apă, energie electrică și telefonie au fost avariate în mai multe puncte ale orașului.

Raidul din 24 august 1944 a provocat 89 de morți (dintre care 27 de femei și 8 copii), 90 de răniți și distrugerea sau avarierea a peste 200 de imobile. Bombardamentele nocturne din noaptea de 24 spre 25 august au provocat alte 38 de decese și 57 de răniți, fiind lovite, printre altele, Ministerul de Interne, Președinția Consiliului de Miniștri, Ministerul Propagandei, Moara Herdan și Dispensarul Asigurărilor Sociale.

La 25 august 1944, atacurile aeriene asupra zonelor Băneasa, centrului orașului și Chitila au determinat moartea a 48 de persoane, rănirea altor 59, distrugerea completă a 232 de locuințe și avarierea altor 72. Ultimele raiduri, desfășurate la 26 august 1944, au vizat zona centrală a Bucureștiului, inclusiv Ministerul de Război, Palatul Telefoanelor, Palatul Regal, hotelul Athénée Palace și mai multe teatre, rezultând 7 morți și 22 de răniți, precum și distrugerea totală a 23 de clădiri și avarierea altor 35.

Bilanțul total al bombardamentelor germane asupra Bucureștiului din perioada 24–26 august 1944 indică aproximativ 300 de morți, câteva sute de răniți și pagube semnificative ale infrastructurii urbane și administrative.

Reacții Autoritățile române au organizat prompt operațiuni de salvare și înmormântări, iar populația s-a solidarizat în reconstrucție voluntară. Mareșalul Antonescu și Regele Mihai au vizitat zonele afectate, iar apărarea AA româno-germană a raportat implicarea a sute de avioane.

Galerie

Note

Bibliografie

Vezi și Bombardamentele strategice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Lista morților și răniților din Al Doilea Război Mondial în funcție de țară Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii

Legături externe

MARI DEZASTRE Bombardarea Bucureștilor în ’44: mii de morți și sute de clădiri făcute praf (Fotografii șocante), 22 februarie 2011, Adevărul Atacurile din aprilie '44: Prima oară când au venit americanii la București - VIDEO, 1 aprilie 2009, Adevărul Bombardamentul de la 4 aprilie 1944 sau cum au devenit selectivi „bocitorii de serviciu”, 4 aprilie 2013, Manuel Stănescu, Adevărul Praznicul Sfintelor Paști din 1944 sub bombardamentele aliaților, 20 aprilie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina Bombardamentele germane asupra Bucureștiului: 23-26 august 1944, aviatori.ro

Imagini Cu 69 de ani în urmă: Bucureștiul bombardat, 19 august 2013, Oana Marinache, Adevărul Urmele bombardamentelor americanilor (I), 19 august 2013, Oana Marinache, Adevărul Bombardamentele americane (II), 20 august 2013, Oana Marinache, Adevărul

Categorie:1944 în România Categorie:Dezastre în 1944 Categorie:Dezastre în București Categorie:Bombardamente asupra României în Al Doilea Război Mondial