George de Bothezat (în română: Gheorghe Botezatu, în ("Gheorghi Alexandrovici Botezat"), ) a fost un inginer și om de afaceri american, de origine dintr-o familie nobilă basarabeană,Gheorghe Botezatu la Biblioteca Nationala a Republicii Moldova cunoscut ca inventator al unui model de elicopter.

Este cunoscut și pentru contribuțiile sale de pionierat în domeniul elicopterelor. Botezatu a studiat, de asemenea, traiectorii de zbor în aer și în spațiul lipsit de atmosferă. Un studiu de istorie a științei publicat în 2022 afirmă că aceste cercetări au fost utilizate ulterior în pregătirea programului american de aselenizare Apollo.

Biografie Sursele biografice nu sunt unanime asupra locului nașterii lui Gheorghe Botezatu, fiind menționate Gubernia Basarabia, Iași și Sankt Petersburg.

A urmat cursurile liceale din Chișinău, după care s-a înscris la Facultatea de Științe Naturale din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași Gheorghe Botezatu, p. 159. În perioada 1902-1908 este student la Institutul Politehnic din Harkov, devenind inginer. În paralel, în perioada 1905-1907 a studiat la Institutul Electrotehnic "Montefiore" din Liège. Urmează în perioada 1908-1909 studii postuniversitare la Universitatea din Göttingen și Universitatea "Humboldt" din Berlin. A plecat, în anul 1910, la Paris unde-și ia doctoratul la Sorbona în 1911 cu teza „Étude de la stabilité de l’aéroplane”Étude de la stabilité de l'aéroplane, H. Dunod et E. Pinat, Paris, 1911. Este recunoscut ca fiind primul om care a făcut un astfel de studiu în domeniul aviației.Zborul pe Lună datorat unui român

În perioada 1911-1916 ține cursuri de mecanică teoretică, aerodinamică la Colegiul Militar de Aviație și la Facultatea de Construcții Navale din cadrul Institutului Politehnic Petrograd. Proiectează și construiește în 1917 un avion cu stabilitate absolută pe care îl testează în zbor. Sistemul Botezatu avea în compunere un sistem giroscopic de control reprezentând prima formă de pilot automat din aviație. În perioada 1917-1918 este director al laboratoarelor de aerodinamică din Odesa, consultant științific la Ministerul de Război și la Ministerul Educației din Rusia.

După ce primește invitația de a lucra în SUA, în mai 1918 părăsește Petrogradul bolșevizat și, cu ajutorul personalului diplomatic american, ajunge la Murmansk de unde părăsește ilegal Rusia.[]The Economist, Volumul 62, p. 1127 și 1179 Devine director al Laboratorului de Aerodinamică și profesor la Universitatea din Dayton, Ohio. Lucrează ca expert în aerodinamică la Comitetul Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA) din Washington. În 1921 a semnat un contract cu armata americană prin care a primit un salariu anual de 10.000 dolari și 200.000 dolari pentru construcția unui elicopter experimental. În 1922, elicopterul este construit în secret la Centrul de Aviație de la Dayton, cu toate că piloții de încercare au zburat cu elicopterul pe deasupra hangarului unde se făceau cercetările.

„Caracatița zburătoare”, unul dintre cele mai mari exemplare ale timpului, avea o greutate totală de 1.650 kg. Suprafața portantă era de 90 m² asigurată de patru elice cu un diametru de 7,62 metri montate pe un șasiu cruciform din aluminiu. Fiecare elice avea șase pale cu incidență variabilă. Ele erau acționate de un motor Gnome et Rhône T de 170 CP prin intermediul unor reductoare.L'Année aéronautique 1922-1923, Paris, p. 50 Ion Gudju, Gheorghe Iacobescu, Ovidiu Ionescu, Construcții aeronautice românești 1905-1970, Editura Militară, București, 1970, p. 30

Elicopterul a zburat de mai multe ori la altitudine mică și pe distanțe scurte. Prima dată a zburat la 18 decembrie 1922 când s-a menținut în aer la o înălțime de 1,8 metri timp de un minut și 42 secunde. Următorul zbor a fost în 19 ianuarie 1923 când a avut la bord două persoane și s-a ridicat până la înălțimea de 1,22 metri. La 23 februarie 1923 elicopterul s-a menținut în aer la înălțimea de 4,5 metri timp de 2 minute și 45 secunde. Din cauza costurilor mari, zborurile experimentale au fost sistate.

Muzeul Național al Aerului și al Spațiului din Washington expune și astăzi părți din elicopterul său.

Publicații Gheorghe Botezatu a publicatGheorghe Botezatu - Unul dintre primii teoreticieni și constructori de elicoptere: „Teoria elicei”, menționată în lucrarea unui profesor universitar din Marea Britanie, în 1920; „Înapoi la Newton: O provocare pentru teoria relativistă a lui Einstein” - o critică asupra celor trei mari probleme: infinitul, timpul absolut și mișcarea absolută, incluzând totodată dovada riguroasă a erorii teoriei relativității a lui Einstein, New York, în 1936; „Méthode pour l'étude expérimentale de l'effet d'amortissement des empennages horizontaux et des surfaces sustentatrices”, în „Revue de mecanique”, Paris, 1911; „Theorie generale des regimes de l’aeroplane”, în „Revue de mecanique”, Paris, 1913; „Teoria rotoarelor cu palete radiale plane”, în limba rusă, Petrograd, 1917; „The Theory of Airscrew”, în „Aviation & Aeronautical Engineering”, New York, 1918; „The General Theory of Blades Screw”, în „NACA Reports”, Washington D.C., 1918; „La notion de trainee induite”, în „L’aeronautique”, Paris, 1920; „The Operative Algebra and Configurational Calculus”, New York, 1928 - 1930; "Etude de la stabilite de l'aeroplane", teza de doctorat prezentata la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Paris, 1911;

Note

Bibliografie

Maria Trandafir - „Pionierii români în aeronautica mondială”, București, 2000 Sorin Semeniuc - „Dincolo de istorie. Caracatița zburătoare. IEȘEANUL”, 28 iunie 2005 Delson, Susan (2006). Dudley Murphy, Hollywood wild card. University of Minnesota Press. ISBN 0-8166-4654-6. Chiles, James (2007). "God Machine". Bantam Books. ISBN 978-0-553-80447-8. Gardner, Martin (1957). Fads and fallacies in the name of science. Courier Dover Publications. 2nd edition: ISBN 0-486-20394-8. Leishman, Gordon J (2006). Principles of helicopter aerodynamics. Cambridge University Press. ISBN 0-521-85860-7. pp. 25–26. Mikheev, V. R. (2001, in Russian). Russkaya aviatsionnaya emigratsia (Российская научная эмиграция) , in: Bongard-Levin, G. M. (editor, 2001, in Russian). Rossiyskaya nauchnaya emigratsia (Российская научная эмиграция. Двадцать портретов). Editorial URSS. ISBN 978-5-382-00998-8. pp. 167–178. Sergievsky, Boris; Forsyth, Allan; Hochschield, Adam (1999). Airplanes, women, and song: memoirs of a fighter ace, test pilot, and adventurer. Syracuse University Press. ISBN 0-8156-0545-5.

Legături externe Românul Gheorghe Botezatu, precursor al programului Apollo , 29 decembrie 2012, Ziarul Lumina'' www.antena3.ro - Acest ROMÂN a stat în spatele primului om care a pășit pe Lună. Americanii s-au plecat în fața lui, românii l-au uitat www.moldovastamps.org - Emisiune filatelică cu personalitatea lui Gheorghe Botezatu http://cnum.cnam.fr/PDF/cnum_8CA417.pdf

Categorie:Nașteri în 1882 Categorie:Decese în 1940 Categorie:Inventatori români Categorie:Inventatori americani Categorie:Absolvenți ai Universității din Paris Categorie:Pionieri ai aviației Categorie:Români expatriați în Statele Unite ale Americii