Radu Varia (n. 21 mai 1940, Iași) este un critic și istoric de artă român.
Radu Varia, fiul Generalului Mihai Varia, erou al celui de al doilea Război Mondial, și al Ofeliei Varia, născută Verusi, și-a început parcursul școlar la École Française din București, urmând apoi cursurile Colegiului Național I.L. Caragiale. A studiat limba și literatura română la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și la Universitatea din București, unde a obținut Licența în 1964. Sub patronajul lui Jean Cassou, fondatorul Muzeului Național de Artă Modernă din Paris și laureat al Premiului Cervantes pentru literatură, Radu Varia își susține ulterior teza de Doctorat în Istoria Artei și Civilizației la Universitatea din Paris / École des Hautes Études.
Biografie Încă din adolescență, Radu Varia s-a bucurat de îndrumarea profesorului Tudor Vianu, al cărui student avea să fie mai târziu la Universitatea din București. La 18 ani i-a cunoscut pe Mihail Sadoveanu și pe Tudor Arghezi, de care a avut privilegiul să fie primit adeseori și de la care păstrează această metaforă originală: “Încă o carte se înghesuie în biblioteca alesului prieten al cuvintelor scrise, Radu Varia, cu dragostea semnatarului”.
Radu Varia a publicat în 1961 prima sa analiză artistică, asupra unui desen inedit de Nicolae Tonitza, în revista Iașul Literar. Curând după aceea, în coloanele Contemporanului lui George Ivașcu, se afirma ca un fervent aliat al tinerei generații de pictori și sculptori care, chiar dacă nu constituiau o avangardă, erau totuși cel mai puțin conformiști. Începând din 1966 el organizează, de altfel, primele lor expoziții în Occident.
În 1967, Giulio Carlo Argan îl invită ca asistent la Universitatea din Roma. În 1968 îl întâlnește la București pe Richard Demarco, promotor al unei noi conștiințe europene, cu care va colabora de-a lungul anilor. Galeria sa din Edinburgh dedică importante expoziții artiștilor din țările care au suferit cel mai mult din cauza războiului și a comunismului, printre care România.
La Paris Radu Varia îi cunoaște pe Eugen Ionesco în 1966, pe Emil Cioran în 1967, iar în 1971 este oaspetele lui Mircea Eliade la Chicago.
Este invitat oficial la Bienala de la Paris în 1967, și din nou în 1971, an în care participă 53 de țări, și în care este ales în unanimitate Președinte al Juriului Internațional. Tot atunci se stabilește definitiv în capitala Franței. Membru al Comisiei Internaționale a Bienalei de la Paris până în 1977, este numit Director al Bienalei de la Sao Paulo, pentru ca în 1993, în calitate de Comisar al Pavilionului României, pe care-l restaurează și amenajează din fonduri proprii, să prezinte la Bienala de la Veneția opera marelui artist român stabilit în Franța din 1946, Horia Damian.
O bună parte din activitatea din ultimele decenii a lui Radu Varia e închinată de altfel creației acestui pictor, sculptor, arhitect. Textele lui Radu Varia despre spiritualitatea în artă, Infinitul real ; Proiectul de la San Francisco ; Metafizică și Monumentalitate ; Modernism, Postmodernism, Modernitate ; Intrarea în invizibil ori Damian, un mare solitar al secolului 20 servesc de introduceri la expozițiile Damian pe care le-a organizat în mai multe dintre cele mai importante muzee ale lumii: Musée d’Art Moderne din Paris (1972), Bienala de la Sao Paulo (1973), Muzeul Ludwig din Aachen (1974), Muzeul Dali din Figueras (1974), Muzeul de Artă Modernă din Rio de Janeiro (1975), The Solomon R. Guggenheim Museum din New York (1976), Centrul Pompidou din Paris (1980), Grand Palais din Paris (1983), Documenta IX, Kassel(1992), Bienala de la Veneția (1993), Galeria Karsten Greve din Paris (2002), Palatul Mogoșoaia (2009).
La începutul anilor ‘70, desfășurându-și activitatea mai ales la Paris și New York, participă activ în Spania alături de marele pictor Salvador Dali la crearea muzeului din FiguerasLista invitaților de vază la inaugurarea Teatrului Muzeu Dali, întocmită de Salvador Dali. Manuscris. Arhivele Catherine și Peter Moore, Cadaques. Copie: Arhivele Radu Varia, București ce poartă numele acestuia, și a cărui inaugurare are loc în 1974. Salvador Dali, de care Radu Varia avea să rămână profund legat până la trecerea sa în neființă, îi dedică un poem extraordinar intitulat Da! României. Pentru Radu Varia, poem publicat în numeroase ediții ale volumului Si, apărute din 1972 încoace la Barcelona, Caracas, Mexico City și Paris. Poemul se încheie cu aceste cuvinte: “Și pentru că sângele Patriei este nemuritor, și pentru a fi ca el (ca Împăratul Traian) și întotdeauna primul din specia umană, mă proclam Salvador Dali, catolic, apostolic, roman și român”.
Apropiat de cei mai de seamă artiști europeni și americani ai ultimelor decenii, Radu Varia organizează importante expoziții internaționale, printre care, în 1973, prima expoziție de Pictură engleză contemporană la Muzeul de Artă Modernă din Paris. Este invitat de Marshall McLuhan să conferențieze în cadrul renumitului său Seminar de la Universitatea din Toronto. Participă la Primul Congres Mondial al Civilizației Celtice, al cărui rezultat este amplul volum intitulat The Celtic ConsciousnessThe Celtic Counsciousness. Volum editat de Robert O’Driscoll, publicat de George Braziller, New York, 1985 Lista invitaților de vază la inaugurarea Teatrului Muzeu Dali, întocmită de Salvador Dali. Manuscris. Arhivele Catherine și Peter Moore, Cadaques. Copie: Arhivele Radu Varia, București publicat la Toronto, Dublin și New York. Conferențiază la Institutul de Arhitectură și Studii Urbane din New York, ca invitat al renumitului critic Thomas B. Hess, editorul publicației Art News și, ulterior, director la Metropolitan Museum of Art.
Volumului lui Radu Varia intitulat BrâncușiBrancusi. Rizzoli International Publications, New York, 1986, unanim considerat drept lucrarea fundamentală consacrată marelui sculptor, a fost publicat mai întâi la New York în 1986 și a fost ales cartea anului de bibliotecarii americani și de principalele ziare și publicații din Statele Unite. Volumul a fost ulterior publicat la ParisBrancusi. Gallimard, Paris, 1989 în 1989, și ulterior la Tokio în 1993Brancusi. New Art Seibu, Tokio, 1993.
Operă de referință, această lucrare a schimbat radical gândirea asupra creației brâncușiene. “Mulțumesc pentru această carte, admirabilă din toate punctele de vedere, care m-a convertit la... Brâncuși”, îi scria Emil Cioran autorului în 1986. “Ne-ai revelat, în sfârșit, spiritul profund care era, și orgoliul fără măsură ce-l situează printre cei mari”. Iar Profesorul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, propunându-l pe Radu Varia pentru Premiul Mondial Leonardo da VinciRecomandări adresate Consiliului Mondial al Culturii, Chapultepec, Mexic. Copii: Arhivele Fundației Internaționale Constantin Brâncuși, București, pentru care acesta avea să întrunească nu mai puțin de unsprezece prestigioase nominalizări, scria: “Radu Varia este autorul lucrării celei mai complete asupra lui Brâncuși, considerată drept o capodoperă”. “Varia e în elementul său în abordarea marilor teme, iar paginile despre Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu sunt dintre cele mai lămuritoare”, apreciază The New York Review of Books. “Cartea Domnului Varia este o valoare absolută” avea să scrie la rândul său François Nourissier, Președintele Academiei Goncourt.
Evenimentele din decembrie 1989 îl surprind la Milano. Revine în țară din primele zile ale lui 1990, dorind să contribuie pe cât posibil la întremarea României și la redobândirea de către aceasta a unui loc de prestigiu în concertul națiunilor.
După mineriada care proiectează în lume o imagine dezastruoasă a României, prin eforturi imense, reușește să prezinte la New York, la finele anului 1990, expoziția Brâncuși, Șase capodopere din muzeele românești, cotidianul The New York Times făcând cu această ocazie elogiul micilor expoziții de mare semnificație.
În 1991 Radu Varia creează la New York și la București Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși, menite să mobilizeze toate competențele naționale și internaționale precum și fondurile necesare pentru restaurarea Ansamblului Monumental creat de Brâncuși la Târgu Jiu.
Tot în anul 1991 primește Premiul Ion Andreescu al Academiei Române.
În 1992 susține prima sa conferință despre Brâncuși în Aula AcademieiAcademica, revistă editată de Academia Română, București, 5 mai 1992.
În 1993 el prezintă în Aula Academiei Române cea de-a doua conferință, consacrată restaurării Ansamblului Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu.
Radu Varia angrenează în proiectul de restaurare Fondul Mondial al Monumentelor de la New York, care în mai 1996 acceptă pentru prima dată să participe la procesul de restaurare a unei opere moderne. Tot el este acela care, la Washington, stabilește relația cu Banca Mondială. Fondurile pe care aceasta avea să le deblocheze sunt aprobate în baza proiectului elaborat de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși.
The New York Times și Art Watch UK, de la Londra, aveau să prezinte de altfel în articole ample și solid documentate adevărul cu privire la Proiectul de restaurare, amenajare și punere în valoare a Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, proiect inițiat de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși. Aceste publicații au demonstrat soliditatea cercetării întreprinse de inginerii și specialiștii români împreună cu cei de la Getty Conservation Institute din Los Angeles și de la Swedish Corrosion Institute din Stockholm, angrenați în restaurarea operei lui Brâncuși de Radu Varia.
Propunând, în 1998, să i se acorde lui Radu Varia Premiul Mondial Leonardo da Vinci, Dr. Vladimir Kucera, Directorul Cercetării Științifice la Institutul Suedez de Coroziune din Stockholm, Președinte al Comisiei Europene a Națiunilor Unite pentru Coroziune și Mediu, scrie: “Într-o lume în care specializarea devine din ce în ce mai strâmtă, e un semn de încurajare să știm că există și personalități cu o viziune globală. Participarea la procesul de cercetare în vederea restaurării Coloanei fără Sfârșit mi-a oferit prilejul de a-l întâlni pe Dr. Radu Varia. Am fost impresionat de extraordinara sa capacitate de-a domina nu numai domeniul istoriei artei, în care este un specialist mondial recunoscut, dar și numeroasele și dificilele chestiuni științifice și tehnice legate de salvarea și prezervarea acestui monument unic. Dr. Radu Varia personifică pentru mine sinteza dintre artă și știință”.
O amplă expoziție dedicată cercetării științifice și rezultatelor acesteia, ca și Proiectului general, a fost prezentată de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși în anul 2001 la București și în mai multe orașe ale țării.
În ideea prezervării în unicitatea ei a operei lui Brâncuși, Radu Varia a elaborat un text, publicat mai întâi în 1992 și republicat în 2001, text contrasemnat de 42 de autori de cărți despre Brâncuși și de directori ai muzeelor ce posedă opere ale acestuia, de istorici de artă și artiști de mare notorietate. Acest text este considerat drept documentul fundamental ce definește calitatea de operă originală a artistului, de copie, sau de fals.
În anul 2005, Radu Varia a fost invitat să conferențieze la Universitatea Waseda din Tokio despre Premise filosofice și determinări matematice în opera lui Brâncuși.
În 2009, la invitația Președintelui Băncii Centrale Europene și a Guvernatorului Băncii Naționale a României susține la Museum der WeltkulturenDer Bildhauer als Fotograf. Kulturtage der Europäischen Zentralbank, Frankfurt din Frankfurt conferința Brâncuși fotograf, prezentând totodată o expoziție cu tiraje originale ale artistului. Frankfurter Allgemeine Zeitung dedică evenimentului o întreagă pagină.